Legea 188 functionarului public modificata 2010

Legislatie actualizata din alte domenii  |  0 comentarii

LEGEA nr. 188 din 8 decembrie 1999 (republicată)(actualizată) privind Statutul funcţionarilor publici) (actualizată până la data de 11 iulie 2010)

EMITENT:     PARLAMENTUL

    CAP. I
    Dispoziţii generale
 Legea 188 din 1999 actualizata 2013
ART. 1
    (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare raporturi de serviciu.
    (2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.
    ART. 2
    (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome.
    (2) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică. Persoana care a fost eliberată din funcţia publică şi se află în corpul de rezervă al funcţionarilor publici îşi păstrează calitatea de funcţionar public.
    (3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:
    a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
    b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora;
    c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, precum şi a documentaţiei necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii sau instituţiei publice;
    d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
    e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
    f) colectarea creanţelor bugetare;
    g) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi străinătate, în limita competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
    h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.
    (4) Funcţiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
    (5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor administrative autonome şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală constituie corpul funcţionarilor publici.
    ART. 3
    Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:
    a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
    b) transparenţă;
    c) eficienţă şi eficacitate;
    d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
    e) orientare către cetăţean;
    f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
    g) subordonare ierarhică.
    ART. 4
    (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
    (2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile publice de execuţie temporar vacante pe o perioadă de cel puţin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată, astfel:
    a) prin redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective;
    b) prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condiţiile legii, în situaţia în care în corpul de rezervă nu există funcţionari publici care să îndeplinească cerinţele specifice pentru a fi redistribuiţi în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la lit. a). Persoana numită în aceste condiţii dobândeşte calitatea de funcţionar public numai pe această perioadă şi nu beneficiază la încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervă al funcţionarilor publici.
    ART. 5
    (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:
    a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
    b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
    c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
    d) serviciile diplomatice şi consulare;
    e) autoritatea vamală;
    f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
    g) alte servicii publice stabilite prin lege.
    (2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
    a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;
    b) funcţii publice specifice.
    (3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare, precum şi poliţiştilor şi altor structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la carieră.
    ART. 6
    Prevederile prezentei legi nu se aplică:
    a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice, care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pază, precum şi altor categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste funcţii nu au calitatea de funcţionar public şi li se aplică legislaţia muncii;
    b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
    c) corpului magistraţilor;
    d) cadrelor didactice;
    e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică.

Descarca texul integral al versiunii actualizate in 2013

legea functionarului public modificata 2010, legea 188 actualizata, legea 188 privind statutul functionarilor publici






0 Comentarii la articol

Posteaza un comentariu

Campurile marcate sunt obligatorii *