Presedintele Traian Basescu - preocupat de dezvoltarea portuara
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 9 aprilie
a.c., la Conferinţa “Dezvoltarea Portuară. Construirea Coridorului
Logistic Constanţa - Rotterdam”, care s-a desfăşurat la bordul navei
militare de transport „HNLMS Johan de Witt”, în Portul Constanţa.
Vă prezentăm, în continuare, alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:
„Doamnelor şi domnilor,
România susţine consecvent, ca de altfel şi Olanda, operaţionalizarea Coridorului de transport european Rotterdam – Constanţa. Este o dezbatere care la nivel bilateral are loc din anul 1991, 1992. În acea perioadă eram pentru prima dată ministru al Transporturilor în Guvernul României şi partenerul cel mai bun în discuţiile despre această axă de transport a fost întotdeauna ministrul olandez al Transporturilor. Am avut şi şansa să particip la deschiderea canalului Rin-Main-Dunăre, atunci când în Germania lucrările au fost terminate şi, practic, Rinul şi Dunărea au fost legate prin canalul Rin-Main-Dunăre. În opinia noastră - dar nu numai în opinia românilor, şi la nivel european - această axă de transport care să lege Rotterdamul de Constanţa este una din axele esenţiale de valorificare a potenţialului de transport pe ape interioare. Ea se numeşte în nomenclatorul european Axa 18 de transport. Dacă privim la Rin şi la Dunăre, constăm uriaşe discrepanţe în modul cum cele două mari fluvii sunt valorificate. Dacă pe Rin, care are un sector navigabil de circa 700 km, anul se transportă peste 350 de milioane de tone de mărfuri, pe Dunăre, care are un sector navigabil de 2200 km, se transportă 60-70 de milioane de tone de mărfuri. Este indiscutabil o subvalorificare a potenţialului de transport al Dunării, din diverse motive, şi nu motivaţia subutilizării Dunării este în atenţia mea acum, ci ce avem de făcut pentru ca acest coridor de transport să fie eficient utilizat.
În primul rând, trebuie să ne hotărâm să unificăm regulile de navigaţie. Avem o comisie a Rinului, o comisie a Dunării. Fiecare are propriile reguli. O decizie politică de unificare a celor două reguli de navigaţie este esenţială şi este cheia problemei. Cu certitudine, acest lucru stă în mâna politicienilor şi nu este la latitudinea tehnicienilor. Va trebui, la nivel european, unindu-ne eforturile, Olanda şi România, dar şi alte state riverane Dunării şi Rinului, să ajungem la concluzia începerii lucrărilor de unificare a regulilor de navigaţie. O astfel de operă politică ar crea condiţii pentru ca Rotterdamul şi Constanţa să fie în mod practic legate şi să asigurăm preluarea din bazinele hidrografice, pe care cele două mari fluvii le străbat, şi a altor volume de mărfuri la transport. Sigur, nu este uşor acest lucru, şi eu ştiu că, până acum cel puţin, tentativele de a deschide o astfel de discuţie politică la nivel european au fost - n-aş spune rău primite, a existat destulă reţinere în abordarea de fond a acestei unificări a regulilor de transport, a regulilor de navigaţie pe cele două fluvii. Cu certitudine, însă, aceasta este perspectiva fezabilă, dacă la nivelul Uniunii Europene vrem să fim în totalitate oneşti, atunci când vorbim despre reducerea nivelului de poluare generat de mijloacele de transport rutier, în mod deosebit. Pentru că Dunărea, având în vedere nivelul scăzut de utilizare a capacităţii de preluare a volumelor de transport, este o resursă uriaşă pentru diminuarea traficului rutier şi nu cred că există soluţie mai bună, din punct de vedere al diminuării nivelului de poluare generat de transportul rutier, decât trecerea către transportul pe ape interioare, sigur, dincolo de evoluţia tehnologică a motoarelor şi reducerea nivelului de emisii la motoarele tot mai dezvoltate. Dar trecerea transportului rutier şi feroviar chiar pe transport pe ape interioare este o soluţie reală, pe care cetăţenii noştri ar simţi-o imediat, ca efect al deciziilor politice. Eficienţa energetică a transportului pe apă este mult mai mare decât eficienţa energetică a transportului rutier, dincolo de reducerea nivelului de poluare. ( tot textul pe : www.presidency.ro )
Vă prezentăm, în continuare, alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:
„Doamnelor şi domnilor,
România susţine consecvent, ca de altfel şi Olanda, operaţionalizarea Coridorului de transport european Rotterdam – Constanţa. Este o dezbatere care la nivel bilateral are loc din anul 1991, 1992. În acea perioadă eram pentru prima dată ministru al Transporturilor în Guvernul României şi partenerul cel mai bun în discuţiile despre această axă de transport a fost întotdeauna ministrul olandez al Transporturilor. Am avut şi şansa să particip la deschiderea canalului Rin-Main-Dunăre, atunci când în Germania lucrările au fost terminate şi, practic, Rinul şi Dunărea au fost legate prin canalul Rin-Main-Dunăre. În opinia noastră - dar nu numai în opinia românilor, şi la nivel european - această axă de transport care să lege Rotterdamul de Constanţa este una din axele esenţiale de valorificare a potenţialului de transport pe ape interioare. Ea se numeşte în nomenclatorul european Axa 18 de transport. Dacă privim la Rin şi la Dunăre, constăm uriaşe discrepanţe în modul cum cele două mari fluvii sunt valorificate. Dacă pe Rin, care are un sector navigabil de circa 700 km, anul se transportă peste 350 de milioane de tone de mărfuri, pe Dunăre, care are un sector navigabil de 2200 km, se transportă 60-70 de milioane de tone de mărfuri. Este indiscutabil o subvalorificare a potenţialului de transport al Dunării, din diverse motive, şi nu motivaţia subutilizării Dunării este în atenţia mea acum, ci ce avem de făcut pentru ca acest coridor de transport să fie eficient utilizat.
În primul rând, trebuie să ne hotărâm să unificăm regulile de navigaţie. Avem o comisie a Rinului, o comisie a Dunării. Fiecare are propriile reguli. O decizie politică de unificare a celor două reguli de navigaţie este esenţială şi este cheia problemei. Cu certitudine, acest lucru stă în mâna politicienilor şi nu este la latitudinea tehnicienilor. Va trebui, la nivel european, unindu-ne eforturile, Olanda şi România, dar şi alte state riverane Dunării şi Rinului, să ajungem la concluzia începerii lucrărilor de unificare a regulilor de navigaţie. O astfel de operă politică ar crea condiţii pentru ca Rotterdamul şi Constanţa să fie în mod practic legate şi să asigurăm preluarea din bazinele hidrografice, pe care cele două mari fluvii le străbat, şi a altor volume de mărfuri la transport. Sigur, nu este uşor acest lucru, şi eu ştiu că, până acum cel puţin, tentativele de a deschide o astfel de discuţie politică la nivel european au fost - n-aş spune rău primite, a existat destulă reţinere în abordarea de fond a acestei unificări a regulilor de transport, a regulilor de navigaţie pe cele două fluvii. Cu certitudine, însă, aceasta este perspectiva fezabilă, dacă la nivelul Uniunii Europene vrem să fim în totalitate oneşti, atunci când vorbim despre reducerea nivelului de poluare generat de mijloacele de transport rutier, în mod deosebit. Pentru că Dunărea, având în vedere nivelul scăzut de utilizare a capacităţii de preluare a volumelor de transport, este o resursă uriaşă pentru diminuarea traficului rutier şi nu cred că există soluţie mai bună, din punct de vedere al diminuării nivelului de poluare generat de transportul rutier, decât trecerea către transportul pe ape interioare, sigur, dincolo de evoluţia tehnologică a motoarelor şi reducerea nivelului de emisii la motoarele tot mai dezvoltate. Dar trecerea transportului rutier şi feroviar chiar pe transport pe ape interioare este o soluţie reală, pe care cetăţenii noştri ar simţi-o imediat, ca efect al deciziilor politice. Eficienţa energetică a transportului pe apă este mult mai mare decât eficienţa energetică a transportului rutier, dincolo de reducerea nivelului de poluare. ( tot textul pe : www.presidency.ro )
Posteaza un comentariu
Campurile marcate sunt obligatorii *
0 Comentarii la articol