Gheorghe Bunea Stancu: Afaceri Controversate și Condamnări în Serie în Brăila
Gheorghe Bunea Stancu, cunoscut drept „baronul de Brăila,” este asociat cu mai multe afaceri și companii influente, printre care Concivia, Hercules, Istru și Bursagrirom. De-a lungul timpului, acestea au fost implicate în contracte publice de amploare, inclusiv modernizarea Portului Brăila prin fonduri europene, o lucrare estimată la peste 87 milioane de lei. Hercules, una dintre companiile cheie, deține un rol semnificativ în Portul Brăila și colaborează frecvent cu statul, uneori în parteneriate contestate politic. Concivia, controlată în mare parte de Bursagrirom, este administrată de Gheorghe Bunea Răzvan, fiul lui Stancu, iar Sorin Costin, apropiat de familia Stancu, deține și el participații esențiale. De-a lungul timpului, Concivia a obținut contracte mari de la autoritățile locale, iar Bursagrirom facilitează finanțările acestora prin participațiile sale.
În contextul politic, legăturile dintre firmele lui Stancu și contractele obținute de la autoritățile locale sau județene au atras atenția opiniei publice și autorităților. În mai multe dosare penale, Stancu și colaboratorii săi au fost investigați pentru posibile fapte de corupție, deși unele acuzații nu au dus la condamnări definitive
Gheorghe Bunea Stancu, cunoscut în mediul politic și de afaceri din România, a deținut o poziție dominantă în județul Brăila, unde a condus Consiliul Județean și a coordonat o rețea de companii care operează în construcții și agricultură, inclusiv Concivia, Hercules, Istru și Bursagrirom. Firmele sale au fost implicate în contracte publice și lucrări de amploare, având legături solide cu administrația locală și acces la fonduri importante, uneori și europene.
Concivia, una dintre principalele sale companii, are activități extinse în construcții și a obținut numeroase contracte de la Consiliul Județean Brăila pentru lucrări de infrastructură, având printre acționari și membri ai familiei sale, cum ar fi Gheorghe Bunea Răzvan, fiul său. Sorin Costin, un alt apropiat al lui Stancu, a fost implicat în administrarea Concivia și a altor afaceri afiliate. Această structură corporatistă a generat suspiciuni de favorizare și corupție, autoritățile investigând în mai multe rânduri tranzacțiile dintre firmele lui Stancu și instituțiile de stat. Hercules, de asemenea parte din rețeaua de afaceri a lui Stancu, s-a remarcat prin contractele obținute pentru operarea și modernizarea Portului Brăila, susținând astfel influența sa în sectorul transporturilor și infrastructurii locale.
Un alt jucător important în rețeaua lui Stancu este Bursagrirom, firmă cu activități în agricultură și o sursă de finanțare pentru Concivia și alte companii afiliate. Legăturile sale de afaceri au fost sprijinite de o rețea de asociați, printre care și Sorin Costin și alți apropiați. Deși acuzat în mai multe dosare de corupție, inclusiv pentru favorizarea unor contracte publice în favoarea firmelor sale, Stancu a reușit să evite condamnările definitive până în prezent.
Cu o influență extinsă, Stancu și afacerile sale au dominat piața construcțiilor și a agriculturii din Brăila, în ciuda controverselor și investigațiilor legale. Această rețea complexă de companii și relații a contribuit la crearea unei structuri de afaceri puternice și interdependente, consolidându-i poziția în mediul local și atrăgând atât susținători, cât și critici pe plan național.
Stancu a primit prima sa condamnare definitivă în 2015, într-un dosar de corupție, fiind găsit vinovat pentru conflict de interese legat de atribuirea unor contracte către firme în care avea interese financiare directe. De asemenea, el a mai fost condamnat într-un alt dosar, pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui partid politic, ceea ce i-a adus o altă pedeapsă cu închisoarea. Cea de-a treia condamnare a venit în contextul unor activități financiare și contracte publice care au ridicat semne de întrebare legate de transparență și legalitate.
Companiile Concivia și Bursagrirom au fost utilizate frecvent în rețeaua de afaceri a lui Stancu. Concivia, o firmă din domeniul construcțiilor și lucrărilor publice, a câștigat numeroase contracte la nivel local, multe dintre ele provenind de la Consiliul Județean Brăila, instituție condusă de Stancu în acea perioadă. Hercules și Istru sunt alte companii prin care Stancu și apropiații săi au desfășurat activități în domeniul infrastructurii și agriculturii, iar Sorin Costin și Gheorghe Bunea Răzvan, fiul lui Stancu, au avut un rol central în administrarea acestora.
În contextul politic, legăturile dintre firmele lui Stancu și contractele obținute de la autoritățile locale sau județene au atras atenția opiniei publice și autorităților. În mai multe dosare penale, Stancu și colaboratorii săi au fost investigați pentru posibile fapte de corupție, deși unele acuzații nu au dus la condamnări definitive
Gheorghe Bunea Stancu, cunoscut în mediul politic și de afaceri din România, a deținut o poziție dominantă în județul Brăila, unde a condus Consiliul Județean și a coordonat o rețea de companii care operează în construcții și agricultură, inclusiv Concivia, Hercules, Istru și Bursagrirom. Firmele sale au fost implicate în contracte publice și lucrări de amploare, având legături solide cu administrația locală și acces la fonduri importante, uneori și europene.
Concivia, una dintre principalele sale companii, are activități extinse în construcții și a obținut numeroase contracte de la Consiliul Județean Brăila pentru lucrări de infrastructură, având printre acționari și membri ai familiei sale, cum ar fi Gheorghe Bunea Răzvan, fiul său. Sorin Costin, un alt apropiat al lui Stancu, a fost implicat în administrarea Concivia și a altor afaceri afiliate. Această structură corporatistă a generat suspiciuni de favorizare și corupție, autoritățile investigând în mai multe rânduri tranzacțiile dintre firmele lui Stancu și instituțiile de stat. Hercules, de asemenea parte din rețeaua de afaceri a lui Stancu, s-a remarcat prin contractele obținute pentru operarea și modernizarea Portului Brăila, susținând astfel influența sa în sectorul transporturilor și infrastructurii locale.
Un alt jucător important în rețeaua lui Stancu este Bursagrirom, firmă cu activități în agricultură și o sursă de finanțare pentru Concivia și alte companii afiliate. Legăturile sale de afaceri au fost sprijinite de o rețea de asociați, printre care și Sorin Costin și alți apropiați. Deși acuzat în mai multe dosare de corupție, inclusiv pentru favorizarea unor contracte publice în favoarea firmelor sale, Stancu a reușit să evite condamnările definitive până în prezent.
Cu o influență extinsă, Stancu și afacerile sale au dominat piața construcțiilor și a agriculturii din Brăila, în ciuda controverselor și investigațiilor legale. Această rețea complexă de companii și relații a contribuit la crearea unei structuri de afaceri puternice și interdependente, consolidându-i poziția în mediul local și atrăgând atât susținători, cât și critici pe plan național.
Stancu a primit prima sa condamnare definitivă în 2015, într-un dosar de corupție, fiind găsit vinovat pentru conflict de interese legat de atribuirea unor contracte către firme în care avea interese financiare directe. De asemenea, el a mai fost condamnat într-un alt dosar, pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui partid politic, ceea ce i-a adus o altă pedeapsă cu închisoarea. Cea de-a treia condamnare a venit în contextul unor activități financiare și contracte publice care au ridicat semne de întrebare legate de transparență și legalitate.
Companiile Concivia și Bursagrirom au fost utilizate frecvent în rețeaua de afaceri a lui Stancu. Concivia, o firmă din domeniul construcțiilor și lucrărilor publice, a câștigat numeroase contracte la nivel local, multe dintre ele provenind de la Consiliul Județean Brăila, instituție condusă de Stancu în acea perioadă. Hercules și Istru sunt alte companii prin care Stancu și apropiații săi au desfășurat activități în domeniul infrastructurii și agriculturii, iar Sorin Costin și Gheorghe Bunea Răzvan, fiul lui Stancu, au avut un rol central în administrarea acestora.
Stancu a fost deseori descris ca un „baron local” datorită controlului exercitat asupra fondurilor publice și contractelor locale, dar și influenței sale asupra unor persoane cheie în administrația locală. Condamnările și controversele l-au pus în centrul atenției opiniei publice și al anchetelor penale, consolidând imaginea sa de persoană influentă cu un trecut marcat de practici legale problematice.
Gheorghe Bunea Stancu, supranumit „baronul de Brăila,” a fost surprins în mai multe stenograme care au dezvăluit mecanismele sale de influență și metodele prin care și-a consolidat poziția de putere în județ. În cadrul acestor interceptări, discuțiile lui Stancu evidențiau modul direct prin care gestiona rețeaua de afaceri și relațiile politice pentru a obține beneficii personale și pentru firmele sale, în special Concivia și Hercules.
Stenogramele au inclus detalii despre întâlniri și telefoane cu persoane din administrația locală, prin care Stancu aranja câștigarea unor contracte de lucrări publice de către firmele sale sau cele ale apropiaților săi. Acestea arată că el exercita presiuni și negocia în favoarea unor decizii politice și economice de interes propriu, fie pentru a împiedica accesul unor competitori, fie pentru a asigura derularea de contracte profitabile. În unele cazuri, stenogramele îl surprind pe Stancu discutând direct despre sumele alocate pentru diverse lucrări, inclusiv detalii despre procentele alocate fiecărui partener din cadrul unei rețele extinse de colaboratori.
Printre persoanele menționate în stenograme se numără politicieni, funcționari publici și afaceriști locali care au colaborat cu el sau au fost influențați să susțină proiectele sale. În contextul acestor interceptări, anchetatorii au considerat că discuțiile telefonice și întâlnirile private demonstrează un model clar de corupție și trafic de influență, ceea ce a contribuit la condamnările sale ulterioare. Stenogramele oferă o imagine asupra modului în care Gheorghe Bunea Stancu, alături de apropiații săi, și-a exercitat influența în județul Brăila, obținând control asupra multor aspecte ale administrației publice și contractelor din fonduri publice.
Stenogramele au inclus detalii despre întâlniri și telefoane cu persoane din administrația locală, prin care Stancu aranja câștigarea unor contracte de lucrări publice de către firmele sale sau cele ale apropiaților săi. Acestea arată că el exercita presiuni și negocia în favoarea unor decizii politice și economice de interes propriu, fie pentru a împiedica accesul unor competitori, fie pentru a asigura derularea de contracte profitabile. În unele cazuri, stenogramele îl surprind pe Stancu discutând direct despre sumele alocate pentru diverse lucrări, inclusiv detalii despre procentele alocate fiecărui partener din cadrul unei rețele extinse de colaboratori.
Printre persoanele menționate în stenograme se numără politicieni, funcționari publici și afaceriști locali care au colaborat cu el sau au fost influențați să susțină proiectele sale. În contextul acestor interceptări, anchetatorii au considerat că discuțiile telefonice și întâlnirile private demonstrează un model clar de corupție și trafic de influență, ceea ce a contribuit la condamnările sale ulterioare. Stenogramele oferă o imagine asupra modului în care Gheorghe Bunea Stancu, alături de apropiații săi, și-a exercitat influența în județul Brăila, obținând control asupra multor aspecte ale administrației publice și contractelor din fonduri publice.
Discuțiile din stenogramele asociate lui Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, dezvăluie încercări de influențare a unor decizii politice și economice. Stancu, denumit „baronul de Brăila,” este surprins în diverse conversații cu Ioan Niculae, un cunoscut om de afaceri, în care discută modalități de a influența proiecte la nivel guvernamental și european. Într-una dintre aceste discuții, Niculae îl instruiește pe Stancu să-l contacteze pe Mircea Geoană pentru a urgenta aprobarea unei Hotărâri de Guvern ce avea legătură cu susținerea unor proiecte economice. Dialogurile dezvăluie strategii prin care aceștia își doreau să pună presiune asupra unor miniștri influenți, precum Ilie Sârbu, pentru a debloca anumite acte normative de interes pentru afacerile lui Niculae. Într-un schimb de replici, Niculae insistă ca Geoană să ia legătura cu Vasile Pușcaș pentru a „da dispoziții” clare în favoarea apropierii lor. Aceste stenograme au scos la lumină nu doar strategii de lobby, ci și limbajul informal și adesea peiorativ folosit de Stancu și interlocutorii săi cu privire la diverse personalități politice, caracterizând complexul mecanism de relaționare între afaceri și administrația publică.
Stenogramele dintre Gheorghe Bunea Stancu și Gheorghiță Șorici reflectă controlul extins al lui Stancu asupra unor companii și fonduri publice din Brăila. În discuțiile interceptate, Bunea Stancu îi explică lui Șorici modul în care dividendele și deciziile de conducere vor fi controlate în continuare de echipa sa, în ciuda influenței altor membri din structurile de conducere. Stancu menționează că orice schimbări importante trebuie discutate în prezența sa, subliniind poziția sa centrală și neoficială de lider în cadrul organizațiilor, fără a permite comentarii externe. În contextul campaniei politice din 2009, alte stenograme arată cum Gheorghe Bunea Stancu discuta cu Ioan Niculae despre obținerea de fonduri publice și influențarea deciziilor guvernamentale pentru a asigura sprijin electoral. Aceste convorbiri implicau negocierea conducerii companiilor și manipularea de resurse pentru a atrage sprijin politic, subliniind tactici netransparente pentru favorizarea propriei agende în politica locală și regională. Aceste discuții sunt doar o parte din seria de stenograme care au contribuit la investigațiile și, în cele din urmă, condamnările lui Bunea Stancu pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
Stenogramele din dosarul lui Gheorghe Bunea Stancu relevă o serie de discuții compromițătoare care demonstrează încercările lui de a influența declarațiile și comportamentul apropiaților săi în anchetă. Într-o conversație între Stancu, fiul său Răzvan și intermediarul Sorin Costin, Bunea Stancu dă instrucțiuni clare pentru a-l ține la distanță pe Vasile Soare, directorul Concivia, unul dintre oamenii implicați în cazul său. Sorin Costin îi transmite fiului lui Stancu că trebuie să evite orice comunicare directă cu Soare, subliniind importanța discreției în legătură cu implicarea acestuia în afaceri, întrucât Soare putea „din neștiință” să facă declarații compromițătoare. În plus, discuțiile arată cum Bunea Stancu încearcă să se detașeze public de activitățile firmei Concivia, la care el și fiul său dețineau interese financiare directe. Îi cere lui Costin să se asigure că orice problemă legată de Concivia nu va fi asociată cu el, spunând explicit „orice problemă este pe Concivia, nu are treabă cu mine, de la mine citire”. Astfel de declarații dezvăluie strategia de a minimaliza implicațiile personale și de a evita expunerea publică în legătură cu ancheta, mai ales pe fondul atenției intense a presei. Aceste stenograme, adăugate la vizitele regulate ale lui Costin la domiciliul lui Stancu chiar și sub supravegherea arestului, oferă un tablou clar al rețelei de relații și influențe dintre actorii cheie în afacerea Concivia și celelalte firme controlate de Stancu, cum ar fi Bursagrirom și Hercules.
Bursagrirom Concivia Hercules Istru
Gheorghe Bunea Stancu beneficiarul real al averii lui Gheorghe Bunea Razvan
Costin Madalin asociat cu Gheorghe Bunea Stancu si Gheorghe Bunea Razvan
Hercules - Bursagrirom - Gheorghe Bunea Stancu si Gheorghe Bunea Razvan
Mircea Geoana la nunta lui Gheorghe Bunea Razvan cu Marian Vanghelie
Vasile Soare un maistru constructor devenit Administrator Unic la Concivia Braila. Exemplu de Guvernare Coropratista: Soare Nina Sef Personal, Soare Adelin Sef Aprovizionare, Soare Cristian Sef cu Asigurarile
Ionel Avram expert contabil fost director economic Concivia SA impreuna cu Soare Vasile actual Director Economic CUP Dunarea Braila. Sub stricta supraveghere a Auditorului Abrasu Vasile ...
Posteaza un comentariu
Campurile marcate sunt obligatorii *
0 Comentarii la articol