Lamuriri privind noua lege a pensiilor - ultimele stiri Guvern

Pensii  |  1 comentarii

Guvernul Romaniei face precizari de ultima ora privind modul de aplicare a noii legi a pensiilor.

Cum se realizează egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi?
În conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în ianuarie 2015, prin creşterea treptată a vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 de aprobare a Normelor metodologice emise de Ministerul Muncii în aplicarea Legii nr. 19/2000, şi la care asiguratul are dreptul la pensie pentru limită de vârstă, în raport de data naşterii.
Potrivit prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei, cât şi  pentru bărbaţi. La finalizarea creşterii vârstelor de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000, respectiv din anul 2015, se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani, la 65 de ani, până în anul 2030.
De asemenea, se are în vedere creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă pentru femei, de la 27 ani şi 6 luni în ianuarie 2010, la 30 de ani în 2015 şi la 35 de ani în 2030, respectiv de la 32 ani şi 6 luni în ianuarie 2010, la 35 de ani în 2015 pentru bărbaţi. Stagiul minim de cotizare necesar obţinerii unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 6 luni în ianuarie 2010, la 15 ani în anul 2015, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Astfel, în anul 2030, atât bărbaţii cât şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă standard de pensionare, respectiv 65 de ani.

Cum se realizează creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale?
În conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, respectiv prevederile Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se pensionează la vârsta de 55 de ani, atât femeile cât şi bărbaţii.
Potrivit prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, creşterea vârstei de pensionare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, se va realiza gradual, de la 55 de ani la 60 de ani, până în anul 2030. 
De asemenea, se va realiza creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, de la 25 ani în prezent la 30 de ani în 2030 şi a stagiului minim de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani în prezent la 20 de ani în 2030.

Ce se va întâmpla cu pensiile stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice?
În termen de 30 de zile de la publicarea legii ce va reglementa sistemul unitar de pensii publice se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor speciale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.  Recalcularea pensiilor speciale, se desfăşoară într-o perioadă de 5 luni, de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului astfel încât, la data introducerii sistemului unitar, acestea vor fi recalculate utilizând sistemul de puncte reglementat în prezent de Legea nr. 19/2000.
Noul cuantum al pensiei după recalculare, va fi cel care va rezulta din înmulţirea punctajului obţinut şi valoarea unui punct de pensie existentă la data finalizării procedurii de recalculare.
Plata pensiei în cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând de la data finalizării procedurii de recalculare.

Persoanele aparţinând sistemelor speciale de pensii care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice vor plăti contribuţiile de asigurări sociale?

Integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi/prevederi speciale de pensionare, din domenii precum apărare, ordine publică şi siguranţă naţională si care nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, urmăreşte stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru toţi asiguraţii sistemului de pensii publice

OBLIGAŢII:Plata contribuţiei de asigurări sociale:
Angajator – 20,8%

Angajat – 10,5% (în cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională se transferă procentul de 5% ce se plătea la bugetul de stat la bugetul asigurărilor de stat la care se adaugă un procent 5,5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei, se realizează prin creşterea soldei / salariului brut astfel încât câştigul net să nu fie afectat).

DREPTURI:
Stabilirea pensiilor se va face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită prin lege. La momentul recalculării se vor avea în vedere toate veniturile câştigate în perioada de activitate.

Cum se determină şi care va fi evoluţia valorii punctului de pensie?

Valoarea punctului de pensie se stabileşte prin lege. Conform proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, valoarea punctului de pensie  se va majora anual cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent, până în anul 2020. În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. În situaţia în care aceşti indicatori au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat in considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5 % în fiecare an.
Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei realizată pe anul precedent.Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu 1 ianuarie 2011, la punctajul mediu anual determinat, se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din salariul mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Această indexare se face pentru a se putea păstra legătura între cuantumul pensiei cu contribuţia pentru pensie în cazul noilor pensionari, păstrându-se implicit legătura cu salariul mediu brut pe economie la pensionare. Indicele de corecţie menţionat se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie

Care sunt modificările pe care proiectul le prevede cu referire la pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială?

Prin Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice se propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestor categorii de pensie, respectiv:

  • creşterea penalizării la 0.75%, pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare;
  • anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare;
  • penalizarea maximă devine 45%, faţă de maximum 30% în prezent;
  • în perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată parţial cu un venit salarial (cu excepţia asociatului unic, asociaţi comanditari sau acţionari);
  • la împlinirea vârstei standard de pensionare, penalizarea se ridică.

Care sunt măsurile de descurajare a pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical?

Prin Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice se propun o serie de măsuri de natură a conduce la o evaluare eficientă şi responsabilă a documentelor care stau la baza acordării pensiei de invaliditate. Printre aceste măsuri, se regăsesc următoarele:

  • raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale, înlocuieşte documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidantă);
  • reglementări suplimentare care adaugă proceduri clare, cu termene şi penalizări, la procedura de expertizare medicală;
  • creşterea responsabilităţii medicului asigurărilor sociale;
  • reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni prin încheierea de convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici, etc.;
  • verificarea încadrării în grad de invaliditate într-un interval de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legii, a tuturor pensionarilor de invaliditate aflaţi în evidenţa Casei Naţionale de Pensii Publice la data intrării în vigoare, prin Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă (grupa I şi/sau a - II- a de muncă) se regăseşte în cuprinsul reglementărilor proiectului de act normativ ?
Prin Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice sunt reglementate condiţiile de reducere a vârstelor de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă, respectiv stagii de cotizare în condiţii speciale de muncă.
De asemenea, proiectul cuprinde reglementări potrivit cărora aceste categorii de persoane beneficiază de un stagiu suplimentar de 3 luni, respectiv 6 luni pentru fiecare an de vechime realizată în condiţii deosebite, respectiv speciale de muncă (grupa I şi/sau a-II-a de muncă)  şi de majorarea punctajelor lunare cu 25%, respectiv 50% pentru aceste perioade.

NOUTATI PENSII 2014
- Legea 380 din 24 Decembrie 2013


Comentarii facebook

1 Comentarii la articol

  • bucataru

    11 Ianuarie 2014, 11:59

    1

    cazul meu,am iesit la pensie la 7.12.2011,motivatia fiind caz de boala,gr.2,vechime in politie peste 3o ani si virsta 51 ani si jumatate,am pensie pt,limita de virsta dar nu militara sau de serviciu,unde ma incadrez in noul proiect,am lucfrat numai la post politie comunal ca ajutor si sef post,daca in prezent am penalizare si cit,cind mi se va ridica,daca stiti cind vom intra si noi in calcul pentru pensii militare,de serviciu ca colegii nostri care au iesit pina in 2010.va multumesc .un an bun si multa sanatate la toti.

Posteaza un comentariu

Campurile marcate sunt obligatorii *