Legea pensiilor 2013

Legislatie actualizata din alte domenii  |  0 comentarii

Descarca text actualizat Legea pensiilor valabil de la 1 ianuarie 2013. Legea pensiilor este in legatura cu OUG 94/2010 privind sistemul public de pensii. Acest act va suferi modificari. Urmariti pagina noastra de Legislatia muncii unde in cursul lunii ianuarie 2014 vom publica Legea pensiilor actualizata 2014.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
    ART. 2
    Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
    a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
    b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
    c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
    d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
    e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
    f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
    g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
    h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
    i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.
    ART. 3
    (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) asigurat - persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi persoana fizică ce achită, în nume propriu, contribuţia de asigurări sociale, conform prezentei legi;
    b) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
    c) contract de asigurare socială - contractul încheiat voluntar între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii;
    d) contribuabil - persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi;
    e) declaraţie individuală de asigurare - documentul depus la casele teritoriale de pensii, pe baza căruia se înregistrează în sistemul public de pensii persoanele care desfăşoară activităţi independente, asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii;
    f) declaraţie nominală de asigurare - declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;
    g) locuri de muncă în condiţii deosebite - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;
    h) locuri de muncă în condiţii speciale - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;
    i) locuri de muncă în alte condiţii - locurile de muncă şi activităţi din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii - captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostatici ori alte asemenea situaţii - şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie;
    j) perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuţii de asigurări sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii;
    k) prestaţii de asigurări sociale - veniturile de înlocuire acordate la intervenirea riscurilor asigurate sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestaţii prevăzute de prezenta lege, pentru pierderea totală ori parţială a veniturilor asigurate;
    l) punctaj lunar - numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică;
    m) punctaj anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;
    n) punctaj mediu anual - numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării;
    o) riscuri asigurate - evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă instituţiile sistemului public de pensii să acorde asiguraţilor prestaţiile sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi (invaliditate, bătrâneţe şi deces);
    p) stagiu de cotizare - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;
    q) stagiu de cotizare în specialitate - perioada în care o persoană din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
    1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;
    2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;
    3. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
    4. a fost în captivitate;
    5. a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare;
    6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi/sau de soldat şi gradat voluntar;
    r) stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;
    s) abrogată;
    t) stagiu minim de cotizare - perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;
    u) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor invalidante;
    v) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege.
    (2) În sensul prezentei legi, prin câştig salarial brut/soldă brută/salariu lunar brut se înţelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.
    ART. 4
    (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, precum şi drepturile şi obligaţiile acesteia.
    (2) Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de pensii sectoriale, care se înfiinţează, funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
    (3) În subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
    (4) CNPP poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii, respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
    ART. 5
    (1) Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.

    (2) Pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

    (3) Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi.
    ART. 6
    (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
    I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
    b) funcţionarii publici;
    c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

    II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
    III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
    IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
    a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
    b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
    c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;

    d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
    e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;

    V. cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii;


    (2) Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat.

    ART. 7
    (1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, denumite în continuare angajatori, instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V sunt obligate să întocmească şi să depună declaraţia nominală de asigurare.
    (2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de asigurare rectificativă.
    (3) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 8
    (1) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul în care angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj respectă dispoziţiile legale privind întocmirea şi depunerea declaraţiei nominale de asigurare şi a obligaţiilor de plată, precum şi respectarea termenelor de depunere.
    (2) Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale respectă dispoziţiile legale privind întocmirea şi transmiterea declaraţiei nominale de asigurare, precum şi termenele de transmitere.
    ART. 9
    (1) Angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj sunt obligate să pună la dispoziţia reprezentanţilor CNPP şi ai caselor teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalităţii şi corectitudinii datelor înscrise în declaraţia nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (2) Angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale au obligaţia de a pune la dispoziţia reprezentanţilor caselor de pensii sectoriale toate documentele necesare verificării legalităţii şi corectitudinii datelor înscrise în declaraţia nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

    ART. 10
    (1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
    (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), declaraţia prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie singurul document pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul anual de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (3) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1) şi (2), derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare şi a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare, întocmite în condiţiile legii.
    (4) Obligaţia prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (3) revine persoanei în cauză.

    ART. 11
    (1) Persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV care au cel puţin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe baza declaraţiei individuale de asigurare.
    (2) Declaraţia individuală de asigurare se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în situaţia prevăzută la alin. (1) la casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei.
    (3) Venitul lunar asigurat pentru persoanele menţionate la alin. (1) este cel stabilit prin declaraţia individuală de asigurare şi nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
    (4) Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege sau dacă se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II, III şi V.
    ART. 12
    (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei.
    (2) Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.

    ART. 13
    (1) Venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială poate fi modificat prin depunerea unei comunicări de modificare a declaraţiei individuale de asigurare ori, după caz, prin încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare socială.
    (2) Declaraţia individuală de asigurare şi contractul de asigurare socială constituie titluri de creanţă şi devin titluri executorii la data la care creanţa bugetară este scadentă, conform legii.

    ART. 14
    (1) În situaţia în care pe parcursul derulării asigurării în baza declaraţiei individuale de asigurare se face dovada că există perioade în care nu se realizează venituri, la cererea asiguratului sau din iniţiativa casei teritoriale de pensii, declaraţia poate fi suspendată.
    (2) Pentru perioadele de suspendare prevăzute la alin. (1) nu se datorează contribuţie de asigurări sociale.

    ART. 15
    (1) În sistemul public de pensii, evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului.
    (2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care CNPP şi casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
    (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea CNPP şi a caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
    (4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 16
    Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
    a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001;

    b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
    c) perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V.

    ART. 17
    (1) Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
    (2) Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de 1 aprilie 2001 în care o persoană:
    a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 49;
    b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat.
    (3) Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.

    ART. 18
    Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
    a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
    b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;
    c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă aşa cum sunt reglementate la art. 29 alin. (2).

    ART. 19
    (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte şi/sau regulamente comunitare.
    (3) În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
    (4) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi.


    CAP. II
    Bugetul asigurărilor sociale de stat

    ART. 20
    (1) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii.
    (2) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPP şi ale instituţiilor care au în subordine case de pensii sectoriale, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului.
    (3) Casele de pensii sectoriale elaborează propuneri pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi le transmit instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
    (4) În situaţia în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.
    ART. 21
    Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:
    a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii;
    b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.
    ART. 22
    (1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
    (2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.
    (3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.
    (4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (5) Fondul de rezervă nu se poate utiliza în primii 3 ani de la începerea constituirii acestuia.
    (6) Fondul de rezervă se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu primeşte sume pentru echilibrare, potrivit art. 21 lit. b), şi numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
    ART. 23
    (1) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, CNPP şi casele de pensii sectoriale au obligaţia să coreleze bazele proprii de date pentru realizarea unei evidenţe corecte şi unitare a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii, precum şi la sistemul fondurilor de pensii administrate privat.
    (2) CNPP, casele de pensii sectoriale şi ANAF au obligaţia să îşi transmită reciproc informaţiile referitoare la sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite de angajatori.
    (3) CNPP, casele de pensii sectoriale şi ANAF, pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (2), identifică situaţiile în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile prevăzute de lege.
    (4) Instituţiile prevăzute la alin. (3) îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.
    (5) Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF transmite CNPP veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate acestora.
    ART. 24
    (1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de acesta, potrivit prevederilor art. 21 lit. b).
    (2) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.
    (3) Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.
    ART. 25
    Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului.
    ART. 26
    În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

    CAP. III
    Contribuţia de asigurări sociale

    ART. 27
    (1) În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:
    a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
    b) angajatorii şi instituţiile care efectuează plata ajutoarelor în situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V;
    c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) şi pct. II, asimilate angajatorului în condiţiile prezentei legi;
    d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, instituţie care, pentru şomeri, este asimilată angajatorului;
    e) persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2).
    (2) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.
    (3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale, respectiv cota contribuţiei individuale de asigurări sociale şi cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Cotele de contribuţii de asigurări sociale pot fi modificate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (4) În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (3) este inclusă şi cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 28
    (1) Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea asiguraţilor din sistemul public de pensii pot fi normale, deosebite şi speciale.
    (2) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), condiţiile în care se desfăşoară activitatea pot fi normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.
    ART. 29
    (1) Sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora.
    (2) În domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.

    ART. 30
    (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:
    a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
    b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
    c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    d) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
    e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
    f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.
    (2) Periodic, din 2 în 2 ani, locurile de muncă în condiţii speciale prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale.
    (3) Procedura de reevaluare prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, prevăzut la alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II de muncă şi care, potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.
    (5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă.
    ART. 31
    (1) Contribuţia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare socială.
    (2) Contribuţia individuală de asigurări sociale se datorează de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II.
    (3) Asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2) datorează integral cota de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, stabilită prin lege.
    (4) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a veniturilor de completare acordate salariaţilor din industria de apărare, în perioada de reducere temporară a activităţii.
    (5) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, se dispune altfel.
    (6) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V se suportă integral din bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.
    (7) Asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. VI datorează contribuţia de asigurări sociale la nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale.
    (8) Nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. VI lit. a) pentru veniturile realizate din această calitate în mod ocazional, atunci când pe lângă acestea realizează şi venituri de natură salarială.
    (10) Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuţi la art. 27 alin. (1) nu se impozitează.
    ART. 32
    (1) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, respectiv de către angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori.
    (2) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar în situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V, de către instituţia care achită drepturile respective.
    (3) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2) se face lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.
    (4) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni.
    (5) Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru perioada în care asiguratul beneficiază de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate se efectuează, după caz, de către:
    a) angajator, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II;
    b) instituţia abilitată de lege să efectueze plăţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III;
    c) casa de asigurări de sănătate, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV.

    ART. 33
    Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 34
    Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 35
    (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri este prevăzută în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V o constituie cuantumul ajutoarelor lunare, plătite din bugetul de stat, în condiţiile legii.
    (3) Prevederile art. 33 alin. (3) se aplică şi pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
    ART. 36
    Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat, înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială, dar nu mai puţin decât suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mult de 5 ori valoarea acestuia.
    ART. 37
    (1) Nu se datorează contribuţie de asigurări sociale asupra sumelor expres exceptate, prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii.

    ART. 38
    (1) Sumele reprezentând ajutor de deces, care se plătesc de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, în contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.
    (2) Sumele reprezentând ajutor de deces plătite de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna respectivă se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia, respectiv de la casa de pensii sectorială.
    ART. 39
    (1) Contribuţia individuală de asigurări sociale prevăzută de lege se virează lunar de către angajator, la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe, împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează în calitate de contribuabil bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (2) Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP şi de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat.
    (3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale transmit fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
    (4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile individuale datorate acestor fonduri.

    ART. 40
    (1) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
    (2) Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este prevăzut în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 41
    (1) Activitatea privind administrarea creanţelor provenind din contribuţii de asigurări sociale, datorate de persoanele fizice sau juridice care au calitate de angajator sau de entităţile asimilate angajatorilor, precum şi constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se realizează de ANAF şi unităţile subordonate acesteia, în baza prevederilor Codului de procedură fiscală.
    (2) ANAF şi unităţile sale subordonate, CNPP şi casele de pensii sectoriale colaborează şi fac schimb de informaţii privind colectarea şi, respectiv, declararea contribuţiilor de asigurări sociale.
    ART. 42
    Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), activitatea de colectare a contribuţiilor se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, şi de casele de pensii sectoriale, după caz.

    ART. 43
    În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare.
    ART. 44
    (1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenul prevăzut la art. 40 alin. (1) generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
    (2) Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, prevăzute la alin. (1), se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.
    (3) Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat şi se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.
    (4) Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
    (5) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la neplata contribuţiei de asigurări sociale, se completează cu prevederile legale privind executarea creanţelor bugetare.


    ART. 45
    (1) Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente.
    (2) În cazul în care asiguraţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV au achitat contribuţia de asigurări sociale pentru perioadele pentru care aceasta nu se datora, contribuţia nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale.
    ART. 46
    Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 6 alin. (1) pct. IV, au obligaţia să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de încetare a asigurării individuale la sistemul public de pensii.

    ART. 47
    (1) Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.
    (2) În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.

    ART. 48
    (1) În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator şi asigurat sau, după caz, s-a datorat şi plătit de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2).

    (2) Stagiul de cotizare corespunzător contribuţiei de asigurări sociale datorate în condiţiile art. 31 alin. (5) se determină prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale.
    ART. 49
    (1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
    a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
    b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

    c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
    d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
    e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
    f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
    g) a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.
    (2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.
    (4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

    ART. 50
    (1) Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, de CNPP şi de casele de pensii sectoriale.
    (2) Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost. Tariful serviciului respectiv se stabileşte anual de CNPP şi casele de pensii sectoriale.


    CAP. IV
    Pensii

    ART. 51
    În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
    a) pensia pentru limită de vârstă;
    b) pensia anticipată;
    c) pensia anticipată parţială;
    d) pensia de invaliditate;
    e) pensia de urmaş.


    SECŢIUNEA 1
    Pensia pentru limită de vârstă

    ART. 52
    Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.
    ART. 53
    (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
    (2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
    (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

    ART. 54
    (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6.
    (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare în specialitate, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6.

    (3) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 6.

    ART. 55
    (1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
    a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;

    Tabelul nr. 1

Stagiul de cotizare Reducerea vârstei standard
realizat în condiţii   de pensionare cu:     
     deosebite     
 (ani împliniţi)         Ani       Luni     

        6                  1          -     

        8                  1          6     

       10                  2          -     

       12                  2          6     

       14                  3          -     

       16                  3          6     

       18                  4          -     

       20                  4          6     

       22                  5          -     

       24                  5          6     

       26                  6          -     

       28                  6          6     

       30                  7          -     

       32                  7          6     

       35                  8          -     



    b) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1);

    Tabelul nr. 2

Stagiul de cotizare Reducerea vârstei standard
realizat în condiţii   de pensionare cu:     
     speciale      
 (ani împliniţi)         Ani       Luni     

        2                  1           -    

        3                  1           6    

        4                  2           -    

        5                  2           6    

        6                  3           -    

        7                  3           6    

        8                  4           -    

        9                  4           6    

       10                  5           -    

       11                  5           6    

       12                  6           -    

       13                  6           6    

       14                  7           -    

       15                  7           6    

       16                  8           -    

       17                  8           6    

       18                  9           -    

       19                  9           6    

       20                 10           -    

       21                 10           6    

       22                 11           -    

       23                 11           6    

       24                 12           -    

       25                 12           6    

 26 de ani şi peste       13           -    


    c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.
    (2) Persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) beneficiază de reducerile prevăzute la alin. (1), dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate prevăzut în anexa nr. 6.


    ART. 56
    (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) şi f).
    (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), reducerea vârstei standard de pensionare este de:
    a) 20 de ani, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a);
    b) 15 ani, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. f).
    (3) Vârsta standard de pensionare redusă potrivit prevederilor alin. (2) lit. a) nu poate fi mai mică de 45 de ani.
    (4) Vârsta standard de pensionare redusă potrivit alin. (2) lit. b) nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi.
    (5) Stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 30 de ani.
    ART. 57
    (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. b).
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.
    (3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 22 ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
    ART. 58
    Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
    a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
    b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
    c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

    ART. 59
    Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

    ART. 60
    (1) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la art. 55, precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
    (2) Vârstele de pensionare reduse în condiţiile alin. (1) nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi, respectiv de 45 de ani pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
    ART. 61
    (1) În situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă.
    (2) Activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii.
    (3) Activităţile din anexa nr. 2, avizate în condiţii speciale de muncă, realizate în unităţile din anexa nr. 3 se consideră în condiţii speciale de muncă numai dacă acestea se desfăşoară pe durata programului normal de lucru dintr-o lună.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Pensia anticipată

    ART. 62
    (1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege.

    (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pentru obţinerea pensiei anticipate, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
    (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) şi g).
    (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

    ART. 63
    La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 62 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
    ART. 64
    (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.
    (2) Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Pensia anticipată parţială

    ART. 65
    (1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

    (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pentru obţinerea pensiei anticipate parţiale, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
    (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) şi g).
    (4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

    (5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).

    (6) Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030.
    ART. 66
    La acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
    ART. 67
    (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
    (2) Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.


    SECŢIUNEA a 4-a
    Pensia de invaliditate

    ART. 68
    (1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
    a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
    b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
    c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
    (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c) şi g).
    (3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
    (4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

    ART. 69
    În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
    a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
    b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
    c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

    ART. 70
    (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii, care va fi adoptată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului alineat.
    (2) CNPP şi casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
    ART. 71
    (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), de către comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
    (2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
    (3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    (4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
    (5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
    (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    (7) Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
    (8) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
    (9) Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.
    ART. 72
    În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin instituţiile subordonate, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.
    ART. 73
    Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.
    ART. 74
    Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4).
    ART. 75
    (1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
    (2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

    ART. 76
    (1) Persoanelor prevăzute la art. 73, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) în condiţiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3.

                                    Tabelul nr. 3

Vârsta persoanei la                           
data emiterii           Stagiul de cotizare   
deciziei medicale             realizat        
asupra capacităţii             (ani)          
de muncă                                      

 până la 20 ani                  1            

de la 20-23 ani                  2            

    23-25 ani                    3            

    25-29 ani                    6            

    29-33 ani                    9            

    33-37 ani                   11            

    37-41 ani                   14            

    41-45 ani                   17            

    45-49 ani                   20            

    49-53 ani                   23            

    53-57 ani                   25            

    57-60 ani                   26            

Peste 60 de ani                 27            


    (2) În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) se acordă numai persoanelor prevăzute la art. 74.
    (3) Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 şi stagiile de cotizare realizate până la data acordării pensiei de invaliditate.


    ART. 77
    (1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.
    (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.
    (3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
    ART. 78
    (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.
    (2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
    a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
    b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
    c) redobândirea capacităţii de muncă.
    (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
    (4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
    (5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
    (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 71.

    ART. 79
    (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
    a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
    b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
    c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
    (2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    ART. 80
    (1) Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
    (2) Neprezentarea la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, la centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.
    (3) Suspendarea plăţii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa teritorială de pensii sau către casa de pensii sectorială, după caz.
    ART. 81
    (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 79 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socioprofesionale.
    (2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.
    (3) Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
    (4) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
    ART. 82
    (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
    (3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.


    SECŢIUNEA a 5-a
    Pensia de urmaş

    ART. 83
    Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

    ART. 84
    Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
    a) până la vârsta de 16 ani;
    b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

    ART. 85
    (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

    (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
    ART. 86
    (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
    (2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5).

    ART. 87
    Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 85 şi la art. 86 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5).
    ART. 88
    Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5).
    ART. 89
    (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
    a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
    b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
    (2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
    a) 50% - pentru un singur urmaş;
    b) 75% - pentru 2 urmaşi;
    c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
    ART. 90
    Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
    ART. 91
    În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 89 alin. (2).
    ART. 92
    Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

    ART. 93
    Persoanele prevăzute la art. 84 lit. c) şi la art. 86 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Calculul pensiilor

    ART. 94
    (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
    (2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) şi a cuantumului indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 77 alin. (2), fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
    ART. 95
    (1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6.
    (2) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 56-59, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare complete prevăzute la aceste articole.
    (3) În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective.
    (4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.

    ART. 96
    (1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
    (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (3) În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuţia datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale de lucru.
    (4) Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut comunicat.

    ART. 97
    (1) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:
    a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 49 alin. (1) lit. a);
    b) 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b), c), f) şi g);
    c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. e).
    (2) În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) şi care, în aceeaşi perioadă, obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului lunar al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, aceste venituri şi cele stabilite pentru perioadele asimilate.
    ART. 98
    (1) Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
    a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
    b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
    c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
    (2) Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
    (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia din bugetul asigurărilor pentru şomaj. În acest caz, la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra drepturilor primite a raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale.
    (4) Pentru perioadele de asigurare realizate de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V, la determinarea punctajului lunar se utilizează cuantumul ajutorului lunar care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
    (5) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d), la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra venitului care a constituit bază de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locuri de muncă în condiţii normale.

    ART. 99
    (1) Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
    (2) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 6, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
    (3) Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) şi (2) nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.

    ART. 100
    Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
    a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
    b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;
    c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.
    ART. 101
    CNPP şi casele de pensii sectoriale comunică asiguraţilor punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare, în condiţiile art. 50.
    ART. 102
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.
    (2) Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
    (2^1) Începând cu anul 2013, indicatorii prevăzuţi la alin. (2), utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
    (3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (2) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
    (4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (2) au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
    (5) Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
    (6) Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Stabilirea şi plata pensiilor

    ART. 103
    (1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

    (2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.

    (3) În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte, persoanele domiciliate în străinătate pot transmite cererea prin care solicită pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de ultimul loc în care au fost asigurate în România, respectiv la casa de pensii sectorială competentă.
    (4) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (3), poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la emiterea deciziei de pensionare.
    (5) Pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cererile de pensionare se depun la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

    ART. 104
    (1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
    (2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.
    (3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
    a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
    b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
    c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
    d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului.

    ART. 105
    În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.
    ART. 106
    (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
    (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
    (3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
    (4) Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

    ART. 107
    (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
    (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
    (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

    (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.

    (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

    ART. 108
    (1) În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.
    (2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
    ART. 109
    (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP, casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale şi bănci.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale.
    (3) Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
    ART. 110
    (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 109 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
    a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
    b) prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card şi cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată;
    c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
    (2) Procentul şi tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (3) Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
    (4) Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
    ART. 111
    (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
    (2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, aferente drepturilor prevăzute la art. 19 alin. (2), pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
    (3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către casele sectoriale de pensii.
    (4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 112
    Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor CNPP şi ai caselor de pensii sectoriale.
    ART. 113
    (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
    a) pensionarul a decedat;
    b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
    c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 86 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
    d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
    e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 80;
    f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 81 alin. (1);
    g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 84 lit. c);
    h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
    (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
    (3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
    ART. 114
    (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
    a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
    b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
    c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) ori cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
    d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute la art. 81 alin. (1);
    e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
    f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
    g) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 84 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
    h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5);
    i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
    j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
    k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
    (2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 84 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
    (3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 77 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

    (4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

    ART. 115
    În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
    a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
    b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
    c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) lit. g).
    ART. 116
    Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
    ART. 117
    Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
    ART. 118
    (1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
    a) pensionarii pentru limită de vârstă;
    b) nevăzătorii;
    c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
    d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).
    (2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).
    ART. 119
    Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligaţi să comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
    ART. 120
    (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.


    CAP. V
    Alte drepturi de asigurări sociale

    ART. 121
    În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele prestaţii:
    a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
    b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
    c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.
    ART. 122
    (1) Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din proprietatea CNPP, precum şi a numărului de locuri contractate cu alte unităţi de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (2) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:
    a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;
    b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului public de pensii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a).
    (3) Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
    (4) Contravaloarea prestaţiilor acordate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească prevăzută la alin. (2) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (5) Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin comun al conducătorilor CNPP şi ai caselor de pensii sectoriale.
    (6) Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din proprietatea CNPP şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unităţi de profil. La încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP şi casele de pensii sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 123
    (1) Biletele de odihnă se pot acorda, în condiţiile prezentei legi, asiguraţilor sistemului public de pensii care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementată constituirea fondului social, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului. Diferenţa până la costul integral al biletului de odihnă se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (2) Criteriile pe baza cărora se acordă bilete de odihnă, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 124
    Numărul biletelor de odihnă, al biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor unor legi cu caracter reparatoriu, precum şi modul de acordare, de distribuire şi de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 125
    (1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
    (2) Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
    (3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)
    ART. 126
    (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
    (2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
    a) soţul;
    b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
    c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
    (3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 125 alin. (3).

    ART. 127
    (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
    (2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
    ART. 128
    În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces cuvenit şi neachitat, potrivit legii, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale.

    ART. 129
    (1) Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
    a) angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I, II şi V, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
    b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
    c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.
    (2) În situaţia persoanelor asigurate în sistemul public de pensii pe baza contractului de asigurare socială încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, ajutorul de deces se achită de casa teritorială de pensii la care se află în evidenţă.

    ART. 130
    (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
    (2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
    (3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit la data decesului.


    CAP. VI
    Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale

    ART. 131
    (1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
    (2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
    (3) Sediul CNPP este în municipiul Bucureşti.
    (4) Casa de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
    (5) CNPP are în subordine Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică. În subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înfiinţează centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
    (6) Statutul şi structura organizatorică ale I.N.E.M.R.C.M. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al I.N.E.M.R.C.M. şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
    (7) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă "T.B.R.C.M." - S.A.
    (8) CNPP are în subordine Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului din Domeniul Pensiilor Publice, ca instituţie cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, iar cheltuielile curente şi de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 132
    (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
    (2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
    (3) Activitatea caselor de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de CNPP.

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea CNPP şi a caselor de pensii sectoriale

    ART. 133
    (1) Conducerea CNPP este asigurată de preşedinte şi consiliul de administraţie, compus din 23 de persoane, dintre care un preşedinte şi 22 de membri.
    (2) Preşedintele CNPP este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedinte al consiliului de administraţie.
    (3) Preşedintele exercită o funcţie asimilată funcţiilor de demnitate publică.
    (4) Preşedintele are rang de secretar de stat şi este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcţie.
    (5) Membrii consiliului de administraţie sunt reprezentanţi ai Guvernului, ai caselor de pensii sectoriale, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:
    a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale;
    b) 3 reprezentanţi ai caselor de pensii sectoriale, desemnaţi de conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 132 alin. (1);
    c) 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;
    d) 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;
    e) 4 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.
    (6) Sunt reprezentative la nivel naţional organizaţiile patronale şi sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (7) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi sau desemnaţi potrivit prevederilor alin. (5) pe o perioadă de 4 ani.
    (8) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 15 dintre membrii săi.
    (9) Pe durata exercitării mandatului, preşedintele şi membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.
    (10) În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate alte persoane până la expirarea duratei mandatului iniţial.
    ART. 134
    (1) CNPP îşi elaborează statutul propriu, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Statutul cuprinde în mod obligatoriu atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui CNPP, modul de organizare şi funcţionare a CNPP, atribuţiile caselor teritoriale de pensii, precum şi modul de colaborare cu casele de pensii sectoriale.
    (3) Modul de organizare şi funcţionare a societăţii comerciale prevăzute la art. 131 alin. (7) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 135
    Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptată în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
    ART. 136
    (1) Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (2) Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale poate delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare preşedintelui CNPP.
    (3) Directorii caselor teritoriale de pensii sunt ordonatori terţiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (4) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 137
    (1) Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita unui procent de până la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, în condiţiile legii.
    (2) Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
    (3) Sumele necesare administrării procesului de afiliere la fondurile de pensii administrate privat, cele ocazionate de virarea contribuţiei la aceste fonduri, precum şi celelalte cheltuieli aferente se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita procentului prevăzut la alin. (1).

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile CNPP, ale caselor teritoriale de pensii şi ale caselor de pensii sectoriale

    ART. 138
    În aplicarea prevederilor prezentei legi, CNPP îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
    a) îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii;
    b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
    c) prezintă Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat;
    d) îndrumă metodologic casele de pensii sectoriale;
    e) stabileşte, în cooperare cu casele de pensii sectoriale, modalitatea tehnică de evidenţă a contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale, precum şi a modului de colaborare cu Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
    f) publică anual raportul de activitate;
    g) organizează cooperarea cu instituţii similare din alte ţări, în vederea coordonării prestaţiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competenţă, pentru lucrătorii migranţi;
    h) colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale şi alte tipuri de contribuţii, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    i) urmăreşte încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, organizează, îndrumă şi controlează activitatea privind executarea creanţelor bugetare, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    j) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;
    k) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru protecţia fondurilor de asigurări sociale;
    l) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii;
    m) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional, pe baza codului numeric personal;
    n) certifică, la termenele stabilite prin decizie a preşedintelui CNPP, stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat;
    o) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
    p) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
    q) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul asigurărilor sociale;
    r) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
    s) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
    ş) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
    t) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
    ţ) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
    ART. 139
    În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
    a) colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale şi alte tipuri de contribuţii, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    b) urmăresc încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat; organizează, îndrumă şi controlează activitatea privind executarea creanţelor bugetare, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    c) iau măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;
    d) iau măsuri, în condiţiile legii, pentru protecţia fondurilor de asigurări sociale;
    e) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii;
    f) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional, pe baza codului numeric personal;
    g) certifică, la termenele stabilite prin decizie a preşedintelui CNPP, stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat;
    h) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
    i) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
    j) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul asigurărilor sociale;
    k) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
    l) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
    m) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
    n) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
    o) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
    ART. 140
    (1) Realizarea atribuţiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii, este supusă controlului CNPP.
    (2) Realizarea atribuţiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
    (3) Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    ART. 141
    (1) Salarizarea personalului CNPP, al caselor teritoriale de pensii şi al caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
    (2) Cheltuielile curente şi de capital ale CNPP, caselor teritoriale de pensii, I.N.E.M.R.C.M şi centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (3) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

    CAP. VII
    Răspunderea juridică

    ART. 142
    Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

    SECŢIUNEA 1
    Infracţiuni

    ART. 143
    Completarea declaraţiei nominale de asigurare de către funcţionar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Contravenţii

    ART. 144
    Constituie contravenţie următoarele fapte:
    a) nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de asigurare, prevăzută la art. 7;
    b) nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare, prevăzută la art. 11;
    c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi art. 31;
    d) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite de muncă;
    e) nerespectarea prevederilor art. 33-36 privind baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale;
    f) nerespectarea prevederilor art. 44 privind neplata şi calculul majorărilor de întârziere la plata contribuţiei de asigurări sociale;
    g) nerespectarea prevederilor art. 119 privind obligaţia comunicării modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
    h) neachitarea de către angajator, în condiţiile stabilite de lege, a ajutorului de deces;
    i) calculul şi plata eronate ale ajutorului de deces de instituţia care efectuează plata acestuia;
    j) nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuţiei de asigurări sociale;
    k) neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat;
    l) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii, precum şi ale caselor de pensii sectoriale documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale, precum şi în vederea recuperării creanţelor prin executare silită;
    m) nerespectarea prevederilor art. 161 alin. (1);
    n) neplata, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV;
    o) fapta persoanei de a nu transmite, timp de 3 luni consecutiv, la casele teritoriale de pensii, respectiv la casele de pensii sectoriale declaraţia nominală de asigurare;
    p) fapta persoanei de a nu vira, pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţia de asigurări sociale reţinută de la asigurat.
    ART. 145
    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 144 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. b), c), f), g), i), m), n) şi o);
    b) cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. a), d), e), h), j), l) şi p);
    c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cea prevăzută la lit. k).
    (2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 146
    Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 144 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 145 se fac de către organele de control ale CNPP, prin casele teritoriale de pensii, de către ANAF şi unităţile sale subordonate, precum şi de organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
    ART. 147
    Amenzile contravenţionale, aplicate potrivit prevederilor art. 145 şi 146, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 148
    (1) Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 144-146 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, se completează cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

    CAP. VIII
    Jurisdicţia asigurărilor sociale

    ART. 149
    (1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
    (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
    (3) Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP.
    (4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
    ART. 150
    (1) Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
    (2) Organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv a comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (3) În soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
    (4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
    ART. 151
    (1) Hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare.
    (2) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (3) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.
    ART. 152
    Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
    ART. 153
    Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
    a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;
    b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;
    c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;
    d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
    e) deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
    f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;
    g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;
    h) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
    i) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
    j) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.
    ART. 154
    (1) Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
    (2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
    ART. 155
    (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
    (2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
    ART. 156
    Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 157
    Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

    CAP. IX
    Dispoziţii tranzitorii

    ART. 158
    (1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale.
    (2) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

    ART. 159
    (1) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) şi art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.
    (2) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. b), dovada vechimii în serviciu, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu fişa de pensie, fişa matricolă sau alte documente legale.
    (3) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. c), dovada stagiului de cotizare, realizat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu adeverinţa eliberată în baza declaraţiilor privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, a declaraţiei de asigurare sau a contractului de asigurare socială, după caz.
    ART. 160
    (1) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, se face de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (1).
    (2) Certificarea stagiului de cotizare, realizat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se face de casele de pensii sectoriale, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (2).
    ART. 161
    (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
    (2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
    ART. 162
    (1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
    a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
    b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;
    c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990-30 septembrie 1990;
    d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
    e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
    f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
    g) 21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
    h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
    i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
    j) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
    k) pentru anul 2003 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.
    (2) În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă.
    (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:
    a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;
    b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite;
    c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
    (4) În situaţia în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcţie de reformele monetare.
    (5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu excepţia perioadelor asimilate prevăzute de lege.
    (6) Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) care nu pot dovedi cu acte drepturile salariale de care au beneficiat în perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut/net, după caz, din perioada respectivă.
    ART. 163
    (1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă.
    (2) Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, punctajul anual este 0,57255 puncte.
    (3) Pentru perioadele de contribuţie realizate conform Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.
    (4) Pentru perioadele de stagiu de cotizare prevăzute la art. 16 lit. d) la determinarea punctajului lunar se ia în calcul cuantumul ajutorului.
    ART. 164
    (1) Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
    (2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) şi g), realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
    (3) Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.
    (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), în care persoana a realizat şi stagii de cotizare, la determinarea punctajului lunar al acesteia se utilizează salariul lunar, brut sau net, după caz, avut în perioadele respective, dacă acesta este mai mare decât 1,5 salarii minime pe economie.
    (5) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează:
    a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a);
    b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b), c) şi g).
    (6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. d), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 şi data de 1 ianuarie 2006, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale.
    (7) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2005 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.
    (8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. f), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective.
    ART. 165
    (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
    a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
    b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
    c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
    (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

    (3) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
    a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
    - 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
    - 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
    - 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
    - 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
    b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
    - 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
    - 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
    - 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
    - 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
    - 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
    (4) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
    (5) Salariile medii şi minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexele nr. 7 şi 8.
    (6) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu corespunzător anului 1938.
    (7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.

    ART. 166
    La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
    ART. 167
    În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, se utilizează solda brută sau netă/salariul brut sau net, după caz.
    ART. 168
    (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
    a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
    b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
    c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;
    d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
    e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
    f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
    g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;
    h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;
    i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
    (2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
    a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;
    b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

    ART. 169
    (1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
    a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;
    b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
    (3) De creşterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.
    (4) Prevederile alin. (1) se aplică prin acordarea diferenţei dintre creşterea punctajului mediu anual rezultată şi cea acordată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009.
    (5) În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(4) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine acest cuantum până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se obţine un cuantum al pensiei mai mare.
    (6) Prevederile art. 100 lit. a), referitoare la majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001, se aplică şi persoanelor înscrise la pensie anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
    ART. 170
    (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.
    (2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.
    (4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.

    ART. 171
    La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înţelesul prezentei legi.
    ART. 172
    (1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului, perioadele respective se iau în calcul o singură dată.
    (2) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori, sistemul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.
    (3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul public de pensii şi la sistemul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, după caz, la stabilirea pensiei se iau în considerare toate veniturile asigurate din perioadele respective.

    ART. 173
    (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
    ART. 174
    Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
    ART. 175
    (1) Evidenţa nominală a persoanelor asigurate din luna de raportare se realizează prin declaraţia prevăzută la art. 296^19 alin. (1).
    (2) Modelul declaraţiei individuale de asigurare, al contractului de asigurare socială, precum şi modelele celorlalte documente necesare în vederea evidenţei drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege se stabilesc de CNPP, se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 176
    La data intrării în vigoare a prezentei legi CNPP comunică conturile în care se virează sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale.
    ART. 177
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală de asigurări sociale, suportată de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), nu va diminua venitul net al acestora.
    (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se realizează prin majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate corespunzător diferenţei dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale, prevăzută de prezenta lege, şi cota de contribuţie individuală prevăzută de legislaţia anterioară.
    (3) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate, astfel încât contribuţia de asigurări sociale suportată de asiguraţii prevăzuţi la alin. (1) să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    ART. 178
    Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor soluţiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii.

    CAP. X
    Dispoziţii finale

    ART. 179
    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
    (2) În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.
    (3) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).
    (4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii şi al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
    (5) Debitele reprezentând contribuţii de asigurări sociale sau prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
    (6) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
    (7) Sumele cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, rămase nerecuperate de pe urma asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, decedaţi, nu se mai urmăresc.

    ART. 180
    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
    (2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, nu se mai urmăresc.
    ART. 181
    (1) Debitele provenite din prestaţii de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai CNPP, precum şi ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
    ART. 182
    Angajatorii, persoane fizice şi juridice, sunt obligaţi să pună la dispoziţia CNPP, a caselor teritoriale de pensii şi a caselor de pensii sectoriale, după caz, datele şi documentele necesare întocmirii evidenţelor privind stagiul de cotizare.
    ART. 183
    În aplicarea prezentei legi, CNPP poate emite norme, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
    ART. 184
    (1) Baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), este proprietatea CNPP şi are caracter confidenţial.
    (2) Bazele de date privind asiguraţii sistemului public de pensii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
    ART. 185
    Stabilirea şi plata unor drepturi finanţate din bugetul de stat se efectuează în continuare de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, şi de casele de pensii sectoriale.
    ART. 186
    Institutul Naţional de Statistică are obligaţia să comunice CNPP şi caselor sectoriale de pensii câştigul salarial mediu brut, până în ultima zi a lunii în curs, pentru luna precedentă.
    ART. 187
    (1) În cazul pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor, cuantumul pensiei aferent punctajelor medii anuale se suportă de la bugetul de stat.
    (2) Se suportă, de asemenea, de la bugetul de stat partea din cuantumul pensiei aferentă punctajelor medii anuale obţinute prin valorificarea, după data de 1 aprilie 2001, a fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a perioadelor de contribuţie realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 şi până la data de 1 aprilie 2001.
    (3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit conform prezentei legi, a cărei cauză o constituie accidentul de muncă sau boala profesională, se suportă din fondurile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul pensiei de urmaş, dacă decesul susţinătorului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
    (5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în situaţia pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
    ART. 188
    (1) La efectuarea oricăror operaţiuni care nu sunt legate de stabilirea şi de plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale de către CNPP, de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale se percep tarife sau comisioane procentuale de până la 3%, aplicate asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare.
    (2) Operaţiunile pentru care se plătesc tarife sau se percep comisioane, precum şi nivelul acestora se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPP.
    (3) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
    ART. 189
    Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, stabilită prin prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
    ART. 190
    Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor se omologhează şi este publică.
    ART. 191
    (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
    (2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
    ART. 192
    (1) Între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
    (2) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b), c) şi g), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

    ART. 193
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, cu excepţia art. 70 alin. (1), art. 132, 135 şi 194, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Prevederile art. 102 alin. (2)-(6), precum şi cele ale art. 169 alin. (6) şi art. 170 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

    ART. 194
    Guvernul României va elabora şi va înainta Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, un proiect de lege privind pensiile ocupaţionale.
    ART. 195
    Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta lege.
    ART. 196
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    a) Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) art. 29 şi 52 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare;
    d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) şi art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) art. 49-51 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008;
    h) art. 74-77, 80, 81 şi 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009;
    i) art. 43-52 şi 54 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007;
    j) art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009;
    k) art. 127 alin. (3) şi art. 130 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
    l) art. 9, 12-15, art. 16 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 18 aprilie 2008;
    m) Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006;
    n) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
    o) Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare;
    p) Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    q) Hotărârea Guvernului nr. 751/2004 privind criteriile şi procentele de majorare a pensiei de serviciu a membrilor personalului diplomatic şi consular pentru contribuţiile la pensia suplimentară achitate în valută, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 mai 2004;
    r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 şi 2, art. 21 alin. 3 şi art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare;
    s) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    ş) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

ANEXA 1

Lista cuprinzând personalul navigant din aviaţia civilă ale cărui locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale

    1. Personal navigant pe:
    a) avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport;
    b) avioane clasice de transport public;
    c) avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;
    d) elicoptere şi avioane utilitare;
    e) aeronave prototipuri la încercare în zbor.
    2. Echipaje de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi, pe:
    a) avioane clasice;
    b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
    3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie
    4. Personal navigant de control în zbor
    5. Personal tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al aeronavelor
    6. Instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor
    7. Personal de paraşutism profesionist care:
    a) execută salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sau salturi speciale;
    b) execută salturi pentru recepţia paraşutelor;
    c) execută salturi din turnul de paraşutism;
    d) desfăşoară activitatea de instructor de paraşutism la bordul aeronavei din care se execută salturi cu paraşuta.
    8. Însoţitori de bord


ANEXA 2

Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în care se desfăşoară următoarele activităţi

    1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi şi muniţii pentru următoarele operaţii:
    a) manipularea materiilor explozive: docheri, docherimecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafaţă şi artificieri;
    b) manipularea materiilor toxice şi pulverulente, a produselor chimice şi petrochimice, a cărbunilor şi a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare;
    c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor;
    d) fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia;
    e) asamblarea şi dezasamblarea focoaselor, şuruburilor portamorsă şi a detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate;
    f) asanarea terenurilor şi a apelor de muniţii, de produse pirotehnice, de materii explozive şi mine;
    g) operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice;
    h) delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare.
    2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologic III şi IV din centrale nuclearoelectrice, unităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unităţi de fabricare a combustibilului nuclear, unităţi de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive, instalaţii radiologice şi alte instalaţii nucleare
    3. Activitatea desfăşurată în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri şi galerii
    4. Activitatea desfăşurată în subteran: lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum şi galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m
    5. Activităţile desfăşurate în subteran în cadrul metroului pentru:
    a) mecanic de locomotivă şi ramă electrică de metrou;
    b) mecanic ajutor de locomotivă şi ramă electrică de metrou;
    c) mecanic instructor.
    6. Activitatea de revizie, întreţinere, exploatare şi reparaţie de la metrou, care se desfăşoară 100% în subteran
    7. Activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulaţiei, care îndeplineşte funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor
    8. Activitatea de exploatare portuară desfăşurată de docheri şi de docheri-mecanizatori
    9. Activitatea desfăşurată de personalul navigant din unităţile de transport maritim şi fluvial, care lucrează în sala maşinilor de pe navele maritime şi fluviale cu capacitate de peste 600 CP
    10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri şi chesonieri
    11. Activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine
    12. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funicularişti, tractorişti, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori
    13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operaţii speciale - pentru timpul efectiv lucrat la sondă; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile
    14. Reparaţii şi întreţinere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t
    15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operaţii executate complet nemecanizat la ţeavă, preluând priza din cuptorul de topire - şi din ţeava de sticlă greu fuzibilă
    16. a) Prelucrarea topiturii de sticlă la maşini automate, semiautomate şi prese;
    b) Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă;
    c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
    17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre şi fibre de sticlă
    18. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
    a) cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a colectoarelor de gaze - platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs, scoaterea uşilor, transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului;
    b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate;
    c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere;
    d) operaţia de gudronare a lingotierelor.
    19. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor siderurgici şi de sudură:
    a) măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea şi presarea materiilor prime necesare fabricării electrozilor;
    b) calcinarea cocsului de petrol şi a antracitului;
    c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum şi a deşeurilor crude şi a antracitului şi dozarea acestor componente;
    d) coacerea, recoacerea, grafitarea şi impregnarea electrozilor;
    e) recuperarea produselor cărbunoase;
    f) prelucrări mecanice pe maşini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitaţi şi ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.
    20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare
    21. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de aglomerare:
    a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operaţiile de la maşina de aglomerare, reintroducerea în flux a şarjei neaglomerate - retur, expediţia aglomeratului;
    b) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub silozuri;
    c) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
    d) prăjirea şi aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea, precum şi granularea cuprului;
    e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase.
    22. Activitatea desfăşurată de personalul de la furnale:
    a) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub silozuri;
    b) instalaţia de dozare şi de încărcare a materialelor de şarjă, încărcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curăţarea canalelor de la furnal, activitatea prestată la creuzetul furnalelor, desulfurarea fontei, granularea şi expandarea zgurii, precum şi epurarea gazelor de furnal.
    23. Activitatea desfăşurată de personalul din oţelarii:
    a) încărcarea cuptoarelor, precum şi elaborarea oţelului în cuptoare, în convertizoare, în cuptoare electrice, inclusiv instalaţii de retopire sub zgură şi tratament termic în vid, care au capacitatea de cel puţin 5 t pe şarjă;
    b) turnarea oţelului prin procedeul continuu şi în lingouri la uzinele siderurgice;
    c) pregătirea gropii de turnare, turnarea şi evacuarea oţelului;
    d) cazanele recuperatoare de la oţelăriile cu convertizoare.
    24. Activitatea din turnătoriile de fontă, oţel, neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu producţie industrială continuă, în care se execută şi operaţiile de dezbatere sau de curăţare a pieselor în hala de turnare
    25. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de laminare la cald:
    a) încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea şi refularea la cald, inclusiv ajustajul, finisarea şi sortarea la cald;
    b) încărcarea şi descărcarea cuptoarelor adânci - macarale Tiegler, precum şi macaralele de la scoaterea oţelului din cuptoarele cu propulsie;
    c) încălzirea ţaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 ţoli, precum şi încălzirea bandajelor şi a discurilor pentru roţile de material rulant; încălzirea oţelului pentru laminare în cuptoare adânci;
    d) încălzirea, scoaterea şi transportul platinelor şi al pachetelor de tablă, manual, de la cuptoare la cajă;
    e) extragerea manuală a oţelului cald pentru laminare din cuptoare sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie;
    f) extragerea manuală a lingourilor sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie; transportul manual al ţaglelor de la cuptor la linia de laminare;
    g) striparea lingourilor şi curăţarea cu flacără a lingourilor, bramelor şi a ţaglelor, precum şi curăţarea cu ciocane pneumatice a lingourilor şi laminatelor.
    26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocane şi prese de peste 200 kg/forţă
    27. Activităţile efectuate de zidari-şamotori:
    a) zidirea şi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum şi a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară;
    b) executarea la cald, la utilajele menţionate mai sus, a operaţiilor de zidire şi de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată - activitate permanentă.
    28. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la:
    a) uscarea, prăjirea şi distilarea minereurilor cinabrifere;
    b) distilarea şi purificarea mercurului în proces continuu; instalaţiile de prelucrare cu mercur a minereurilor auroargentifere, activitatea de cianurare a minereurilor auroargentifere;
    c) electroliza cuprului şi fabricarea industrială a pulberilor de cupru;
    d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;
    e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase;
    f) afinarea aurului şi a argintului;
    g) fabricarea pulberii de aluminiu;
    h) fabricarea feroaliajului şi a siliciului metalic.
    29. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producţia şi prelucrarea plumbului, zincului şi cositorului:
    a) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului plumb-cadmiu;
    b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb şi turnarea de piese din aceste aliaje în procesul de fabricaţie industrială: topirea, elaborarea şi rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
    c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;
    d) metalurgia zincului;
    e) personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.
    30. Activitatea de tratare şi acoperire a metalelor prin următoarele:
    a) metalizarea cu nichel-carbonil;
    b) instalaţiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă;
    c) operaţiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal;
    d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulourilor de tablă şi benzilor de oţel;
    e) instalaţii de zincare a tablelor, ţevilor şi profilelor în industria metalurgică;
    f) operaţii de încălzire, tratament termic şi emailare prin pudrare a pieselor din fontă;
    g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafaţa totală a pieselor care suferă această operaţie depăşeşte 20 m²/oră.
    31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarţ - toate operaţiile aferente procesului de fabricaţie;
    b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului şi finisarea pietrelor de polizor.
    32. Activitatea de perforare, forare, împuşcare şi transport al materialului derocat în cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 mc şi autobasculante mai mari de 25 t
    33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepţia instalaţiilor ermetizate
    34. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la fabricarea şi ambalarea negrului de fum
    35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice
    36. Activitatea desfăşurată în instalaţiile care fabrică, vehiculează şi depozitează hidrogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic şi de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat
    37. Fabricarea acrilonitrilului şi a derivaţilor cianici, în cazul în care se desfăşoară în aceeaşi instalaţie; utilizarea în industrie a acrilonitrilului
    38. Curăţarea canalelor subterane care conţin substanţe foarte periculoase sau cancerigene din unităţile industriei chimice şi petrochimice
    39. Activitatea desfăşurată în instalaţii de fabricaţie a benzenului şi tetraclorurii de carbon
    40. Activitatea desfăşurată în instalaţia bitum - fabricarea, ambalarea, prepararea mixturilor asfaltice
    41. Fabricarea fenolului
    42. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de fabricare a oxidului de etilenă
    43. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de electroliză pentru producerea clorului
    44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinil şi a policlorurii de vinil
    45. Activitatea de fabricare a pesticidelor
    46. Fabricarea şi utilizarea industrială de alfa şi betanaftilimină
    47. Fabricarea şi ambalarea benzidinei
    48. Fabricarea hidrobenzenului
    49. Dozarea manuală a antioxidanţilor, a acceleratorilor şi a agenţilor de vulcanizare
    50. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în leprozerii
    51. Fabricarea ferodourilor - toate operaţiile; fabricarea şi prelucrarea plăcilor de marsit pe bază de azbest - toate operaţiile



ANEXA 3


Unitatile care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi     completările ulterioare



ANEXA 4

Lista cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale

    1. Balerin
    2. Dansator
    3. Acrobat
    4. Jongler
    5. Clovn
    6. Călăreţ de circ
    7. Dresor de animale sălbatice
    8. Solist vocal de operă şi de operetă
    9. Instrumentist la instrumente de suflat
    10. Cascador


ANEXA 5

Varste standard de pensionare, stagii complete si stagii minime de cotizare

ANEXA 6

Varste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
                              Bărbaţi - Femei


ANEXA 7

SALARIUL MEDIU ANUAL

       Anul   Salariul mediu anual (lei)  
            
                  Brut           Net     

    1938          168             -      

    1947          261             -      

    1948          293             -      

    1949          335             -      

    1950          366            337     

    1951          397            365     

    1952          403            370     

    1953          447            410     

    1954          487            456     

    1955          536            499     

    1956          593            549     

    1957          671            619     

    1958          747            684     

    1959          784            726     

    1960          854            802     

    1961          898            833     

    1962          947            880     

    1963        1.005            932     

    1964        1.046            965     

    1965        1.115          1.028     

    1966        1.179          1.083     

    1967        1.210          1.107     

    1968        1.248          1.139     

    1969        1.297          1.180     

    1970        1.434          1.289     

    1971        1.471          1.318     

    1972        1.498          1.339     

    1973        1.563          1.391     

    1974        1.663          1.471     

    1975        1.813          1.595     

    1976        1.964          1.712     

    1977        2.102          1.818     

    1978        2.344          2.011     

    1979        2.457          2.108     

    1980        2.602          2.238     

    1981        2.721          2.340     

    1982        2.936          2.525     

    1983        3.024          2.601     

    1984        3.224          2.773     

    1985        3.285          2.827     

    1986        3.317          2.855     

    1987        3.337          2.872     

    1988        3.422          2.946     

    1989        3.538          3.063     

    1990        4.010          3.381     

    1991-2010: Salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică

ANEXA 8

Salariul minim pe tara

    NOTĂ:
    Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale transmite către Casa Naţională de Pensii Publice datele pentru completarea anexei nr. 8.
    Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Nota: Textul oficial Il gasiti in monitorul official al Romaniei. Aceasta este o prelucrare si nu poate fi invocata ca text oficial.


Citeste si



0 Comentarii la articol

Posteaza un comentariu

Campurile marcate sunt obligatorii *