În alte cuvinte, necesitatea acestui proiect a apărut ca o urmare a deciziei Curţii Constituţionale prin care o serie de prevederi din legea ANI au fost declarate neconstituţionale, decizie care este de natură să creeze dificultăţi serioase României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Proiectul şi-a propus aşadar să concilieze cadrul juridic al Agenţiei Naţionale de Integritate cu prescripţiile deciziile Curţii Constituţionale. În consecinţă, la redactarea proiectului a fost avut în vedere conţinutul deciziei, în ciuda unor critici implicite aduse acesteia, chiar de către o parte din membrii completului prin opinia separată pe care au formulat-o. În acelaşi timp, proiectul a ţinut cont şi de angajamentele României legate de decizia Comisiei Europene nr. 928/13 decembrie 2006 privind mecanismul de cooperare şi verificare.
Îmi exprim speranţa că acest proiect va fi adoptat rapid astfel încât activitatea ANI să continue şi să se transforme într-un adevărat garant al integrităţii în excitarea funcţiilor demnităţilor publice. Sub aspectul conţinutului normativ ANI va analiza declaraţiile de avere şi de interes ale persoanelor care exercită funcţii, demnităţi publice. Principala noutate adusă de proiect este instituirea unui dublu regim public şi confidenţial al declaraţiilor de patrimoniu şi interes.
Concret vom avea două tipuri de declaraţii de patrimoniu şi de interes, o declaraţie publică şi una confidenţială. Declaraţia publică va conţine elementele de activ şi pasiv ale patrimoniului, cum ar fi imobile, teren şi construcţie, mobilele, creanţele şi datoriile. Se vor indica în declaraţie natura bunurilor, modul de dobândire, valoarea de impozitare, valoarea estimată, soldurile, dar nu se vor indica în declaraţii localităţile, adresele concrete la care se află imobilele respective. În declaraţiile în regim confidenţial se vor declara datele care se declarau şi până acum, dar aceste declaraţii vor fi transmise către ANI şi păstrate în regim confidenţial. Astfel, proiectul răspunde exigenţei protecţiei vieţii private.
O a doua noutate adusă de proiect este legată de natura activităţii ANI.
Inspectorii de integritate vor face o analiză a elementelor de patrimoniu, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, noua activitate de judecată sau de exprimare a drepturilor aşa cum a criticat Curtea Constituţională. Înainte de a începe analiza propriu zisă, inspectorii de integritate sunt obligaţi să invite persoana vizată pentru a exprima un punct de vedere scris. Persoana vizată de analizeze ANI are dreptul să facă cunoscut punctul său de vedere înainte de începerea analizelor şi poate susţine acest punct de vedere cu orice dată sau informaţii suplimentare. În fine, după încheierea acestei proceduri ANI va întocmi un raport de analiză pe care îl va înainta, după caz, ANAF sau Parchetului, împreună cu propuneri de măsuri. ANAF şi/sau Parchetul sunt obligate să proceseze aceste concluzii şi propuneri şi să adopte o poziţie instituţională, precum şi să informeze periodic ANI cu privire la poziţia instituţională adoptată.
ANAF sau Parchetul pot propune instanţei măsuri asigurătorii cum ar fi sechestrul, poprire şi declanşa procedurile specifice potrivit competenţelor legale. De exemplu, ANAF poate lua măsura impozitării bunurilor nedeclarate potrivit codurilor de procedură fiscală, sau la rândul ei va sesiza Parchetul cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dacă este cazul.
În ceea ce priveşte tehnica legislativă adoptată, proiectul sistematizează obligaţiile de integritate şi transparenţă în titlul I şi stabileşte procedurile în faţa agenţiei în titlul II înlocuind prevederile declarate neconstituţionale din Legea 144/ 2007.
În dispoziţii finale proiectul modifică câteva prevederi din legea 144/2007 sub aspect organizaţional. În dispoziţii tranzitorii, se precizează foarte important şi expres faptul că dosarele lucrările procedurale efectuate şi probele administrate rămân valabile. De aceea, prin intermediul proiectului în măsura în care va fi adoptat se va asigura valorificarea anchetelor deja efectuate de către ANI.
În concluzie, adoptarea acestui proiect va asigura continuarea funcţionării Agenţiei şi prin aceasta îndeplinirea unei condiţionalităţi importante în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Dincolo de aspectele tehnice continuarea activităţii ANI este necesară ca un garant al integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Vă mulţumesc.
Reporter:
Vreau în primul rând să vă întreb dacă acest proiect de lege este unul nou sau este un proiect de modificare a legii de funcţionare
Cătălin Predoiu:
Este un proiect care modifică în parte legea 144/2007.
Reporter:
Ce veţi discuta cu preşedintele Traian Băsescu la consultări?
Cătălin Predoiu:
Nu fac parte din partidele politice reprezentate în parlament, prin urmare cred că discuţiile vor fi păstrate în cadrul Parlamentar. În orice caz s-au dezbătut punctele de vedere în cadrul Guvernului şi nu cred că este absolut necesară prezenţa mea la Cotroceni.
Reporter:
Să înţelegem că aţi cerut dezbaterea în procedură de urgenţă în Parlament.
Cătălin Predoiu:
Probabil că Guvernul va cere dezbaterea în procedură de urgenţă în Parlament. Cred că va depinde şi de modul în care vor decurge întrevederile de astăzi de la Cotroceni, în orice caz ceea ce aş vrea să adaug în plus şi decurgând din întrebarea dumneavoastră este că proiectul a fost rezultatul unei cooperări inter-instituţionale. Şi sigur procedura de adoptare în Parlament poate să-i mai aducă şi îmbunătăţiri.
Reporter:
Şi aţi spus că vor trebui completate în declaraţii şi valorile estimate, ne puteţi preciza este vorba de imobile cât să ne daţi un exemplu.
Cătălin Predoiu:
Da, este vorba de bunurile imobile. La bunuri imobile este vorba de valoarea de impozitare care se declară.
Reporter:
Asta se trece şi acum dar valoarea estimată
Cătălin Predoiu:
Practic formularele în regim confidenţial sunt cele care funcţionează şi astăzi numai că ele vor trece într-un regim confidenţial. Iar în regim public este vorba de acele bunuri mobile care nu au valoare precizată.
Reporter:
Se vor trece şi localităţile /…/ ?
Cătălin Predoiu:
În declaraţiile în regim confidenţial desigur că vom trece şi localităţile şi adresele.
Reporter:
În cele publice vor fi şi localităţile? Sau vor lipsi şi localităţile la imobile?
Cătălin Predoiu:
Nu, vom indica şi localităţile.
Reporter:
Şi vă puteţi asuma răspunderea pe un asemenea proiect de lege?
Cătălin Predoiu:
Nu s-a discutat astfel de procedură în Guvern
Reporter:
În ceea ce priveşte soţul sau soţia demnitarului se mai precizează şi angajatorul de unde soţul sau soţia a avut venitul? Totuşi este o dată confidenţială, de asta vă întreb.
Cătălin Predoiu:
Formularele în regim confidenţial păstrează absolut toate datele care sunt şi astăzi.
Reporter:
Nu, în cel public.
Cătălin Predoiu
Nu, în cel public nu.
Reporter:
Deci soţul şi soţia nu se mai ştie clar unde o să mai lucreze în cazul demnitarilor.
Cătălin Predoiu:
Dumneavoastră m-aţi întrebat de angajator şi de adresele firmelor de unde vin aceste venituri. Deci, tot ceea ce înseamnă date care sunt în legătură cu viaţa privată vor fi protejate astfel încât să răspundem exigenţelor Curţii. V