Care este rolul studenţilor şi elevilor? Care sunt avantajele de care aceştia beneficiază ?
Studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice. Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de asociaţiile studenţeşti şi adoptat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin de ministru. Asociaţiile studenţilor prezintă public un raport anual privind respectarea Codului.
Studentul-doctorand de la forma de învăţământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asistenţă medicală gratuită. Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână, fără plata contribuţiilor datorate la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În cazul în care activităţile didactice depăşesc acest nivel aceştia vor fi remuneraţi, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor ce revin salariatului, în conformitate cu prevederile Codului muncii. Toţi studenţii vor fi înregistraţi în Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România, document oficial protejat legal. Registrele matricole ale universităţilor devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.
Studenţii au dreptul să înfiinţeze, în instituţiile de învăţământ superior, publice sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formaţii artistice şi sportive, publicaţii, conform legii. MECTS va colabora în dezvoltarea învăţământului superior cu federaţiile naţionale studenţeşti, legal constituite, şi se va consulta permanent cu acestea. Studenţii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite, în condiţiile stabilite de Carta universitara.
Studenţii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, pe baza unei hotărâri de guvern. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor. Statul va acorda credite cu dobândă preferenţială pentru studenţii din mediul rural sau aparţinând unor grupuri dezavantajate, stimulând accesul la învăţământul superior şi asigurând astfel egalitatea de şanse. Absolvenţii care vor practica profesia minim 5 ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de stat. Statul garantează împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. În timpul anului şcolar, studenţii beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Studenţii beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice în limita bugetelor aprobate.
În structura de conducere a facultăţii există un procent de 75% cadre didactice şi 25% studenţi. Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentanţi ai studenţilor.
Ce rol rezerva noua lege parintilor ?
Prima clasă din învăţământul obligatoriu este clasa pregătitoare. În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar, însă la solicitarea scrisă a părinţilor pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Programul „Şcoala după şcoală”, prin care se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea cunoştinţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială, este posibil datorită parteneriatului dintre MECTS şi asociaţiile părinţilor.
Comitetul reprezentativ al părinţilor colaborează cu unitatea de învăţământ în vederea stabilirii disciplinelor de pregătire opţionale şi facultative. Părinţii sunt informaţi în permanenţă despre situaţia copiilor săi, prin comunicarea Portofoliului educaţional al elevului, la sfârşitul clasei a II-a şi a VI-a (după ce în prealabil au fost evaluaţi).
Un element de noutate adus de prezentul proiect de lege îl constituie faptul că unităţile de învăţământ încheie împreună cu părinţii, în momentul înmatriculării ante-preşcolarilor, respectiv preşcolarilor sau elevilor, un contract educaţional, în care sunt înscrise obligaţiile reciproce ale părţilor. Responsabilitatea educaţiei copiilor nu mai revine, în mare parte, doar cadrelor didactice, ci şi părintelui sau tutorelui legal care este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.
Consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ este format din 30% membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii, 30% reprezentanţi ai părinţilor şi 30% ai comunităţii locale. La şedinţele consiliului profesoral participă, fără drept de vot, şi reprezentanţi ai comitetului de părinţi. Anual, este prezentat un raport asupra calităţii educaţiei din orice unitate de învăţământ în faţa Comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
De ce este nevoie de clasa pregatitoare ?
Conform noului proiect, învăţământul primar are o durată de 5 ani, fiind format din clasa pregătitoare şi clasele I-IV. Această schimbare este în avantajul copilului.
În primul rând, introducerea clasei pregătitoare are rolul de a asigura copiilor un an în care se face trecerea treptată, într-un context organizat unitar, de la educaţia preşcolară (pentru cei care au urmat-o) sau de la viaţa exclusiv în familie (pentru cei care nu au urmat învăţământul preşcolar) la viaţa şcolară. Pe de o parte, anul petrecut în clasa pregătitoare va consolida pregătirea celor care au participat la învăţământul preşcolar, iar, pe de altă parte, va permite celor care nu au fost niciodată înscrişi la grădiniţă să socializeze, să se adapteze vieţii în colectiv şi să capete deprinderile necesare pentru şcoală. Imensul avantaj este că această clasă pregătitoare este parte a învăţământului obligatoriu, astfel că toţi copiii vor avea şanse egale de pregătire pentru exigenţele vieţii de şcolar.
În al doilea rând, includerea clasei pregătitoare în învăţământul primar va avea un impact pozitiv asupra copiilor proveniţi din grupuri dezavantajate din punct de vedere socio-economic. În prezent, în multe cazuri, aceştia nu participă la învăţământul preşcolar, fiind apoi în situaţie de dezavantaj educaţional, după înscrierea în învăţământul primar. Proiectele referitoare la grădiniţele estivale, derulate de ministerul educaţiei şi de alte organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale, au arătat că efectele benefice ale participării la aceste programe, asupra integrării sociale şi şcolare a copiilor, precum şi asupra creşterii şanselor de reuşită şcolară sunt remarcabile. Dacă se pot vedea rezultate importante în urma unor intervenţii cu o durată de doar câteva săptămâni, este evident că participarea obligatorie la un întreg an pregătitor va spori şansele de integrare şi succes şcolar, cu efecte de durată pe parcursul învăţământului obligatoriu. Nu în ultimul rând, se va asigura o unificare a vârstei de începere a învăţământului obligatoriu şi, ca urmare, grupuri de vârstă mai omogene, cu avantaje evidente atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.
Cum vor intra elevii la liceu ?
Toţi absolvenţii formelor de învăţământ gimnazial vor putea urma învăţământul liceal sau profesional în condiţii de gratuitate. Liceele au autonomie în stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numărul de înscrişi depăşeşte numărul de locuri, în baza unei metodologii cadru elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Admiterea la liceu se va realiza după următoarea procedură:
* În cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
* În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se face luând în calcul, în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului (media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în proporţie de 30% nota obţinută la disciplina de admitere stabilită de liceu.
În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului. Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a va fi elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi va fi dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere, au obligaţia de a anunţa public disciplinele la care se susţine proba, programele şi procedurile de organizare ale acesteia până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a.
Cum se va sustine examenul de bacalaureat ?
Examenul naţional de bacalaureat se organizează în două sesiuni şi constă în susţinerea a 7 probe: 4 orale (sau de evaluare a diferitelor competenţe specifice) şi 3 scrise. Elevii care studiază în una din limbile minorităţilor naţionale vor susţine 5 probe orale şi 4 probe scrise. Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile acestei legi începând cu anul 2012.
Probele de evaluare a competenţelor sunt în număr de 4, respectiv 5 pentru absolvenţii care au studiat într-o limbă a minorităţilor naţionale: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, evaluarea competenţelor lingvistice la cele două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi evaluarea competenţelor digitale. La acestea se adaugă evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii cărora au studiat într-o astfel de limbă.
Probele scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal sunt următoarele: o probă scrisă la limba şi literatura română, respectiv limba şi literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susţinută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale) şi două probe scrise, diferenţiate, în funcţie de profil, filieră sau specializare.
Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică elevii vor susţine examen la matematică şi o probă transdisciplinară din ştiinţele naturii (fizică, chimie şi biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică probele se vor susţine la geografie şi transdisciplinar din ştiinţe socio-umane (istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie). Pentru filiera tehnologică va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului şi o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocaţională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării şi o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
În cazul probelor de evaluare a competenţelor în limbi de circulaţie internaţională şi a competenţelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, respectiv prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine sau examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Ce reprezinta portofoliul educational ?
În premieră absolută, noua lege introduce portofoliul educaţional ce va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Portofoliul educaţional va fi elementul central al evaluării învăţării şi va reprezenta cartea de identitate educaţională, utilizarea lui începând cu clasa pregătitoare. La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil va întocmi, în baza unei metodologii validată ştiinţific, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, va evalua achiziţiile fundamentale ale elevului: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor vor fi apoi folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din Portofoliul educaţional al elevului. La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va realiza pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar o evaluare, prin eşantionare, la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale.
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, vor organiza evaluarea elevilor prin două probe trans-curriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe. Rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în Portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se va realiza o evaluare naţională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se va face prin următoarele probe:
i) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională – probă scrisă;
ii) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe – probă scrisă;
iii) o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului – probă practică.
Celelalte competenţe cheie vor fi evaluate de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei, în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.
Câte tipuri de universităţi propune Legea Educaţiei şi cum vor arăta ele ?
În baza noii propuneri legislative, instituţiile de învăţământ superior din Romania vor fi clasificate în trei categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, astfel: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Traseul asumat prin carta universitară va trebui susţinut de fiecare universitate în cadrul procesului de evaluare a calităţii programelor de studii şi a evaluării instituţionale, acesta furnizând modalitatea în baza căreia instituţiile pot accede la recunoaşterea încadrării într-una din cele trei categorii.
Până în prezent, nu s-a făcut o ierarhizare a instituţiilor de învăţământ superior în funcţie de calitatea serviciilor educaţionale, actuala legislaţie prevăzând doar evaluarea programelor de studii pentru conformitate cu standardele minimale, nu şi ierarhizarea acestora. În aceste condiţii, sistemul reglementar nu a furnizat instrumentul obiectiv care să permită o finanţare diferenţiată după performanţă a programelor de studiu.
Ataşat acestui mecanism simplu de ierarhizare a universităţilor se va adăuga un sistem stimulativ de finaţare a excelenţei şi care va constitui forţa principală a performanţei instituţionale şi a calităţii serviciilor de educaţie şi de cercetare oferite societăţii.
Fondurile de finanţare sunt structurate astfel:
a) un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor şi standardelor de calitate stabilite de Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b) fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie;
c) fondurile de finanţare suplimentară şi granturile alocate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un gradient de competitivitate ataşat activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în frontierea performanţei universităţii.
De ce este nevoie de educaţie timpurie ?
În proiectul de lege, se vorbeşte despre educaţia timpurie, care acoperă perioada între 0 şi 6 ani, cu cele două segmente ale sale: educaţia antepreşcolară (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani). Legea creează astfel premisele unei abordări unitare a educaţiei la vârstele mici, punând în evidenţă importanţa crucială a acestei perioade în întreaga dezvoltare ulterioară a copilului. Se trece pentru prima oară, la nivelul unui document legislativ de o asemenea importanţă, de la o abordare tip „îngrijire” la una tip „educaţie” pentru copiii de până la 3 ani.
Pentru coerenţa demersului educativ, proiectul de lege prevede că unităţile de educaţie antepreşcolară se organizează în conformitate cu standarde de calitate aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiate de ministerul educaţiei, ceea ce presupune armonizarea punctelor de vedere ale reprezentanţilor educaţiei şi ai serviciilor de sănătate şi îngrijire. Metodologia de acreditare a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează, de asemenea, în colaborare, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
În acelaşi timp, este prevăzută posibilitatea finanţării din resurse publice a furnizorilor acreditaţi de servicii de educaţie timpurie, indiferent dacă aceştia sunt publici sau privaţi. Este încă o expresie a aplicării coerente a principiului „finanţarea urmează copilul”, ceea ce va stimula, pe de o parte, competiţia între diferiţii furnizori de educaţie antepreşcolară şi va permite, pe de altă parte, accesul tuturor copiilor la servicii de educaţie şi îngrijire de calitate. Învăţământul preşcolar va avea, în continuare, trei grupe (mică, mijlocie, mare), iar proiectul prevede generalizarea treptată a acestuia.
Care este structura învăţământului gimnazial ?
Din punct de vedere al structurii, noutatea cea mai importantă referitoare la gimnaziu este că durata acestuia este de 5 ani, cuprinzând clasele V-IX. Măsura propusă asigură un parcurs educaţional continuu, unitar şi coerent, care se desfăşoară, de regulă, în aceeaşi unitate de învăţământ şi care permite încheierea învăţământului obligatoriu odată cu încheierea gimnaziului. Avantajele sunt legate, în primul rând, de posibilitatea de a proiecta conţinutul educaţiei într-un mod coerent, în vederea atingerii finalităţilor învăţământului obligatoriu la sfârşitul ciclului gimnazial, în urma aplicării unui curriculum unitar. Se va elimina, în acest fel, una din anomaliile greu de justificat ale actualei structuri, datorită căreia elevul era obligat ca, după clasa a VIII-a, în timpul învăţământului obligatoriu, să intre pe un parcurs diferenţiat (liceal, cu mai multe filiere şi profiluri, sau profesional), ceea ce însemna că, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii nu puteau atinge aceleaşi standarde, întrucât nu beneficiaseră de o pregătire comună. Este firesc ca învăţământul general obligatoriu să dea şanse egale elevilor printr-o pregătire unitară.
Se va rezolva şi o altă problemă dificil de soluţionat în contextul legislaţiei în vigoare: obligaţia absolventului de a face o opţiune privind tipul de şcoală pe care trebuie să îl urmeze după clasa a VIII-a, la vârsta de 14-15 ani, când nu are încă maturitatea necesară de a o face. În contextul propus de noua lege, elevul va absolvi învăţământul gimnazial la 16 ani, vârstă la care va putea lua decizii conştiente şi informate în privinţa propriului viitor. Acest viitor poate să însemne continuarea studiilor, sau integrarea pe piaţa muncii, pe care o poate face, din punct de vedere legal, la vârsta de 16 ani. Clasa a IX-a în gimnaziu va asigura încheierea învăţământului obligatoriu de către mai mulţi copii, în contextul în care, în prezent, se înregistrează o rată sporită de abandon şcolar după clasa a VIII-a. Acest fenomen va fi cu atât mai vizibil pentru copiii proveniţi din familii defavorizate economic şi social, ale căror familii nu au posibilitatea de a plăti costurile pentru internat sau cantină în vederea şcolarizării în altă localitate.
; /* 250×250, creat 12.09.2010 */ google_ad_slot = “0480450081”; google_ad_width = 250; google_ad_height = 250; //–>