Marea Neagra a devenit subiect de dezbatere pentru MAE

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi a avut ieri  o întrevedere cu presedintele Bancii pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN), Andrei Kondakov.
În contextul preluarii de catre tara noastra, la începutul anului viitor, a Presedintiei în Exercitiu a Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN), ministrul Baconschi a subliniat importanta transpunerii activitatii acestei organizatii  în proiecte concrete, care aduc beneficii statelor membre, precum si rolul important al BCDMN, organism înrudit al OCEMN în acest sens.
Aflat pentru prima oara în România de la preluarea conducerii BCDMN, la 16 iulie 2010, Andrei Kondakov a prezentat liniile principale ale mandatului sau, care se va derula pe durata a patru ani, si a informat cu privire la procesul de elaborare a Strategiei pe Termen Mediu a BCDMN (2011-2014), precum si la prioritatile operationale ale Bancii.
Cei doi oficiali au agreat sa poarte un dialog constant în vederea consolidarii rolului României în cadrul OCEMN, inclusiv prin sporirea accesului proiectelor românesti la finantare din fonduri BCDMN.

Informatii suplimentare
Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre, cu sediul la Salonic, a fost înfiintata în anul 1994. Pe lânga România, membrii institutiei sunt Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Turcia, Rusia si Ucraina. Obiectivul sau este finantarea diferitelor programe regionale si sprijinirea cooperarii între statele membre, în special prin promovarea investitilor în proiecte economice si sociale legate de infrastructura (de transport, financiara, energie, mediu) sustinerea si promovarea comertului inter-regional si colaborarea cu institutiile financiare internationale.
România este membru fondator al Bancii pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN). Tara noastra este reprezentata în Consiliul Guvernatorilor BCDMN prin Ministrul Finantelor Publice. Banca are drept principali actionari Grecia, Rusia si Turcia (fiecare cu 16,5% din capital), urmati de România cu 14% si Bulgaria si Ucraina (fiecare cu 13,5%). Restul statelor membre detin participatii mai mici de 5%.