Basescu: Summit-ul NATO de la Lisabona a creat tuturor sentimentul soliditatii Aliantei

Presedintele României, Traian Basescu, a participat în perioada 19 – 20 noiembrie a.c. la lucrarile Summit-ului Aliantei Nord-Atlantice, gazduit de catre Portugalia.
Vineri, 19 noiembrie a.c., în prima zi a summit-ului, presedintele României, Traian Basescu, a participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic si la dineul de lucru al sefilor de stat sau de guvern din statele membre NATO. Principalele subiecte aflate pe agenda celor doua reuniuni desfasurate vineri în capitala Portugaliei au vizat stabilirea detaliilor finale în vederea adoptarii Noului Concept Strategic al Aliantei si dezvoltarea capacitatilor aliate, necesare implementarii noilor directii de actiune. De asemenea, sefii delegatiilor au abordat si alte teme de interes de pe agenda curenta a Aliantei.
În interventia sa în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, presedintele României a exprimat aprecierea atât pentru valoarea Noului Concept Strategic ca document programatic, în care se regasesc obiectivele si pozitiile sustinute de România, cât si pentru claritatea mesajului politic dat de statele de pe cele doua maluri ale Atlanticului privind întarirea solidaritatii si a actiunii comune. Seful statului a precizat ca viziunea României, care se regaseste în Conceptul Strategic, este aceea a unei Aliante transatlantice puternice si unite, capabila sa raspunda provocarilor regionale si globale de o maniera cuprinzatoare si în cooperare cu alti parteneri si organizatii internationale.
De asemenea, presedintele Basescu a mentionat trei aspecte de interes major pentru România. Acestea vizeaza: întarirea relatiilor de parteneriat cu statele din vecinatatea Aliantei, în vederea contracararii amenintarilor si provocarilor care persista în Regiunea Extinsa a Marii Negre; continuarea politicii usilor deschise, ca modalitate de sprijin al procesului de reforma în statele care aspira la statutul de membru al Aliantei; dezvoltarea unei cooperari pragmatice cu Federatia Rusa, dar fara a neglija valorile si principiile de baza ale acestei relatii. Unul dintre aceste principii vizeaza respectarea angajamentelor asumate în raport cu partenerii.
Cu prilejul dineului de lucru desfasurat vineri, seful statului a exprimat sustinerea României pentru cresterea implicarii NATO în domeniul gestionarii crizelor. În viziunea României, acesta este si domeniul în care dezvoltarea unui parteneriat strategic NATO-UE poate aduce o valoare adaugata, în special în zonele aflate în vecinatatea celor doua organizatii, precum Balcanii de Vest si Regiunea Extinsa a Marii Negre.
În cadrul conferintei de presa sustinute sâmbata, 20 noiembrie a.c., la finalul lucrarilor Summit-ului NATO, seful statului român a facut o scurta prezentare a principalelor subiecte discutate în cadrul summit-ului, aratând ca „Summit-ul NATO de la Lisabona si-a atins practic toate obiectivele propuse si, în acelasi timp, a creat tuturor sentimentul soliditatii Aliantei, mai mult decât atât, o Alianta care îsi consolideaza si îsi reafirma parteneriatul cu Uniunea Europeana. Pe ansamblu, evidentiez trei rezultate principale ale acestui summit. Primul si probabil cel mai important este adoptarea noului Concept Strategic al Aliantei, acesta fiind, de altfel, si primul document programatic la care România participa în calitate de membru NATO. Trecutul document programatic al NATO a fost adoptat în 1999, când România nu era membra NATO. Al doilea rezultat al summit-ului a fost stabilirea unei noi etape în prefigurarea pe termen lung a relatiei NATO-Afganistan. Si cel de-al treilea rezultat a fost relansarea raporturilor Aliantei NATO cu Federatia Rusa. Probabil va aduceti aminte, raporturile NATO-Federatia Rusa au înghetat oarecum dupa incidentele armate din Georgia, din 2008.”
În ceea ce priveste noul Concept Strategic al Aliantei, presedintele Traian Basescu a facut câteva precizari: „Prin noul Concept Strategic, Alianta îsi asuma trei sarcini fundamentale. Prima este legata de apararea colectiva, a doua sarcina fundamentala este gestionarea crizelor si a treia sarcina fundamentala este securitatea prin cooperare. O sa fac o mica dezvoltare a primei sarcini, aceea de aparare colectiva, care rezulta din noua strategie. Ea este fundamentata pe art. 5 al Tratatului de la Washington si în interiorul ei se stabileste crearea sistemului NATO antiracheta pentru protejarea tuturor statelor europene. Asta înseamna ca si acordul bilateral dintre România si SUA devine parte a noului sistem de aparare antiracheta al NATO. Cu aceasta ocazie, cei care au mai criticat initiativa bilaterala româno-americana pot sa înteleaga ceea ce este de înteles, si anume: România a fost, poate, cel mult cu un pas înainte în deciziile strategice pe care le-a luat. Dar iata ca acest summit NATO stabileste dezvoltarea unui sistem antiracheta la nivelul tuturor statelor NATO, iar relatia bilaterala România-SUA cu privire la sistemul antiracheta care sa protejeze teritoriul României este o relatie care se integreaza acum în noul Concept de aparare antiracheta. Daca vreti, din acest punct de vedere, putem spune ca România si-a atins un obiectiv deosebit, pe care l-a promovat în toata aceasta perioada, de la summit-ul de la Bucuresti si pana astazi, si anume acela al necesitatii dezvoltarii unui sistem antiracheta la nivel NATO.
La fel de important mi se pare faptul ca se mentine în noul Concept Strategic punctul de vedere românesc, preluat de altfel din analizele unui comitet de lucru condus de doamna Albright si care viza mentinerea descurajarii nucleare, dar prin realizarea în acelasi timp a unui echilibru între descurajare, aparare antiracheta si forte conventionale. Acest lucru este extrem de limpede precizat în noul Concept Strategic, ceea ce înseamna ca România s-a situat de la bun început pe o pozitie care nu a fost agreata de toti aliatii, au fost aliati care au sustinut sa trecem la un proces de dezarmare nucleara, România a sustinut fara echivoc necesitatea mentinerii unui potential de descurajare nucleara a A liantei si, chiar daca au fost state foarte mari care au vizat trecerea la un proces de dezarmare nucleara totala, punctul de vedere întelept a prevalat în cele din urma. Subliniez faptul ca si alte obiective ale României au fost atinse, prin noul Concept Strategic, dar si prin declaratia politica adoptata. NATO îsi asuma responsabilitatea, îsi asuma angajamentul pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova si a Georgiei.”
De asemenea, presedintele României a subliniat ca „un obiectiv important pentru NATO si de importanta deosebita pentru România este ca se precizeaza importanta strategica a regiunii extinse a Marii Negre, lucru reconfirmat dupa summit-ul de la Bucuresti, unde, pentru prima data, reuseam sa introducem în documentele finale ale NATO un astfel de concept. Din punctul nostru de vedere, putem sa fim multumiti si cu faptul ca NATO reafirma promovarea politicii usilor deschise, ceea ce înseamna ca sunt fezabile obiectivele de securitate ale României de a avea, într-un viitor pe termen mediu, integrate în NATO toate statele din Balcanii de Vest si, de asemenea, ramâne usa deschisa pentru Georgia si pentru Ucraina, ca perspectiva.”
Cu privire la rezultatele discutiilor din cadrul sesiunii de lucru cu tema Afganistan, presedintele Traian Basescu a declarat în cadrul conferintei de presa ca „în ceea ce priveste Afganistanul, actualul summit a stabilit trecerea la etapa de tranzitie, adica având în vedere evolutiile militare favorabile din ultimele sase luni, (…) se stabileste trecerea la etapa de tranzitie, adica fortele ISAF si NATO, în mod treptat, predau responsabilitatile de securitate catre fortele de securitate afgane. Obiectivul este cel stabilit de presedintele Afganistanului, de presedintele Karzai, ca procesul de tranzitie sa se încheie la sfârsitul anului 2014. Tradus pe întelesul tuturor înseamna ca, pâna în 2014, fortele ISAF si în mod deosebit NATO trebuie sa creeze, sa sprijine crearea unui nivel al fortelor de securitate afgane capabil sa controleze integral teritoriul afgan. S-a facut însa foarte clar precizarea ca este doar un obiectiv de timp si, daca situatia din teren va impune, NATO îsi va mentine fortele si dupa acest termen în Afganistan, obiectivul NATO fiind predarea la cheie a tarii catre autoritatile afgane, adica, în niciun caz, 31 decembrie 2014 nu este un termen la care, indiferent în ce situatie ar fi Afganistanul, noi ne luam militarii si plecam acasa. Deci, fortele NATO vor ramâne pâna când Afganistanul este deplin securizat. Îmbucurator este însa faptul ca, în ultimele sase luni, urmare a suplimentarii fortelor, urmare a adoptarii unor noi strategii militare, armatele NATO reusesc sa puna sub control teritoriul afgan. Daca va aduceti aminte în 2008, când s-a facut pentru prima data solicitarea suplimentarii de trupe în Afganistan, sortii razboiului erau discutabili. Astazi, s-a constatat cu certitudine ca NATO, ISAF-ul controleaza situatia din Afganistan.”
Totodata, seful statului si-a exprimat satisfactia în ceea ce priveste rezultatul discutiilor din cadrul Consiliului NATO – Rusia, aratând ca „extrem de buna a fost ultima actiune a acestui summit, summit-ul NATO-Rusia. Va pot spune ca discutiile au fost extrem de deschise, inclusiv interventia noastra a vizat vecinatatea, securitatea noastra, dar si a statelor din vecinatatea noastra si ceea ce spun acasa sau în alte împrejurari am spus si avându-l pe presedintele Medvedev în stânga mea, adica nevoia de solutionare legala din punct de vedere al dreptului international a problemei din Transnistria si a situatiei din Georgia, cu afirmatia clar facuta ca declaratiile de bune intentii trebuie confirmate prin fapte. Sigur, cooperarea cu Rusia este mult mai larga si nu se refera strict la Transnistria si Georgia. Rusia are o contributie importanta în Afganistan, acceptând tranzitul trupelor si al materialelor pentru trupele noastre din Afganistan pe teritoriul sau. Rusia a avut un rol deosebit în ultima perioada în cautarea unor solutii legate de Iran. Rusia este un partener cu care NATO si implicit România poate lucra în proiecte de securitate care vizeaza lupta antiterorista, lupta împotriva traficului de droguri si fiinte umane, lupta împotriva barateriei, lupta împotriva pirateriei în mare, deci sunt domenii în care Rusia coopereaza foarte bine cu NATO, implicit cu România, dar în vecinatatea noastra estica, la frontiera de est a României si a NATO, exista conflicte înghetate, în care Rusia are o responsabilitate consistenta si apelul meu a fost ca Rusia sa probeze în fapte declaratiile de bune intentii. Cam acestea sunt elementele care eu consider ca acum imediat trebuie aduse la cunostinta opiniei publice.”
De asemenea, în contextul Summit-ului NATO de la Lisabona, presedintele Traian Basescu a avut vineri, 19 noiembrie a.c., o întâlnire bilaterala cu presedintele Republicii Polone, Bronislaw Komorowski, iar sâmbata, 20 noiembrie a.c., o întâlnire bilaterala cu presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili.

Sursa: Presedintele Romaniei