– Principalele elemente de modernizare din noua lege a invatamantului sunt: sistemul de educaţie este centrat, are în centrul lui elevii şi studenţii.
– Noua lege pune în concurenţă unităţile şcolare, prin mecanismul creat de lege, că elevul optează pentru şcoala la care doreşte să meargă, iar finanţarea urmăreşte elevul. Deci o şcoală cu o bună reputaţie, fie că este vorba de un gimnaziu, de un liceu, va atrage elevi, ceea ce înseamnă că va atrage implicit şi finanţarea care este pe elev, urmând ca şcolile cu o proastă reputaţie să nu aibă elevi şi să aibă ca final închiderea. Legea asigură o puternică implicare a familiei elevului în gestionarea vieţii şcolii.
– In baza noii legi a educatiei, curricula va fi foarte flexibilă. 20% din materii vor fi opţionale, iar în învăţământul obligatoriu până la 30% din orele de învăţământ vor putea fi alocate de dascăli pentru adaptarea nivelului de educaţie la nivelul clasei.
– Finanţarea universităţilor va ţine seama de calitatea educaţiei, prin ierarhizarea programelor de studii, iar universităţile vor fi clasate în trei tipuri: universităţi care vor avea ca obiectiv educaţia, pur şi simplu, şi obţinerea unei diplome, o altă categorie de universităţi care vor fi centrate pe educaţie şi cercetare şi o a treia categorie universităţile de vârf, care vor fi centrate pe educaţie şi cercetare avansată.
– Prima clasificare a universităţilor din România nu se va face de către ARACIS sau o instituţie românească, ci de o instituţie internaţională specializată, instituţie care va fi desemnată desigur de Guvern.
– Legea educatiei limitează numărul maxim de ore de predare, aşa că se va produce o descongestionare a presiunii asupra copilului. La cursul primar nu pot fi mai mult de 20 de ore pe săptămână, la cursul gimnazial maxim 25 şi la liceu maxim 30 de ore pe săptămână, cu tot cu orele “de după ore”, after school-ul.