Google a devenit parte din viata de zi cu zi a n persoane de pe intregul glob pamantesc. Google ne ajuta sa gasim orice informatie despre lucrurile care ne sunt necunoscute. Deoarece Google este parte integranta a vietii cotidiene, studiile arata ca acesta ne modifica creierul, chiar ni-l altereaza.
Sau, mai precis, Google – şi, prin urmare, internetul – schimbă modul în care creierul nostru alege să-şi amintească diferite lucruri de care are nevoie.
Într-un studiu numit „Efectul Google,” realizat de o echipa condusa de psihologul Betsy Sparrow de la Universitatea Columbia, se spune că probabilitatea de a ne aduce aminte anumite informatii este mult mai mica atunci când ştim unde sa le găsim în schimb.
Vremea Bucuresti
Constatarea, publicata în ediţia de vineri a revistei, ştiinţă, nu dovedeşte în mod specific faptul că Google (şi alte motoare de cautare) trag in jos stabilitatea societăţii, astfel cum au susţinut unii. Mai degrabă, spune Sparrow, suntem încă pe deplin capabili de a ne aminti lucruri care contează, chiar şi acele lucruri care nu sunt uşor de găsit online.
„Nu suntem niste oameni incapabili sa ne mai amintim anumite lucruri”, a spus ea. „Dar devinim adepţii modului de a sti unde sa gasim informatiile, acest lucru e uimitor”.
Utilizarea motoarelor de căutare, afirmă studiul, sugereaza ca memoria umana este reorganizata, lucru care este valabil şi pentru informaţii, adaptarea la noile tehnologii de calcul, in detrimentul memorarii pe de rost. Suntem in cautarea surselor din exterior la calculatoarele noastre.
O serie de patru experimente diferite au fost efectuate de către Sparrow si colegii ei, Daniel M. Wegner de la Harvard şi Jenny Liu de la Universitatea din Wisconsin, Madison.
În primul experiment de memorie, participanţii au tastat 40 biţi de trivia intr-un computer. Jumătate dintre subiecţi au crezut informaţii ar fi salvate în calculator, cealalta jumatate considera ca obiectele pe care le-au tastat ar fi şterse, ulterior nu au putut sa isi aminteasca din informatiile pe care au crezutca le pot gasi in pc. Participanţii nu a făcut efortul de a-si aminti când au crezut că informatiile ar putea fi gasite in pc.
Un al doilea experiment a încercat să determine dacă accesibilitatea la calculator afectateaza exact ceea ce ne amintim.
„Dacă i-au intrebat dacă există ţări cu o singură culoare, în pavilionul lor, de exemplu,” cercetatorii au scris, „ne gândim la steaguri – sau imediat mergem sa cautam on-line si sa aflam?”
In continuarea experimentului participanţii au fost rugaţi nu numai să-şi amintească declaraţia Trivia în sine, dar in ce file din ce caculator a fost salvata informatia.
Răspunsul surprins cercetatorii: Oamenii au fost mai în măsură să isi amineasca pozitia folderului in pc. „Acest tip de raspuns mi-a pus o serie de intrebari in mintea mea”, a declarat Sparrow intr-un interviu.
Experţii numesc aceasta „memorie transactiva.” În esenţă, ne amintim de unde putem obţine informaţii şi nu ne amintim informaţia în sine.
„Creierele noastre se bazează pe Internet pentru a sti, în acelaşi fel cum ne bazam pe memoria unui prieten, membru de familie, sau coleg de serviciu”, a spus Sparrow. „Ne amintim mai puţin prin informaţii cunoaşterea în sine decât prin cunoaşterea în cazul în care pot fi găsite informaţiile.
„Îmi place sa ma uit de baseball”, a declarat în Sparrow, un exemplu de memorie transactiva. „Dar ştiu că soţul meu ştie cum se joaca baseball, asa ca atunci cand vreau sa stiu ceva îl întreb, şi eu nu ma deranjez să-mi aduc aminte.”
Efectele internetului asupra memoriei sunt încă un teritoriu neexplorat, spune Sparrow, dar a adăugat că experimentele ei au condus la această concluzie: Internetul a devenit sistemul nostru de primar de stocare externa.
„Memoria umana”, a spus ea, „este in proces de adaptare la noi tehnologii de comunicare.”
Sau, mai precis, Google – şi, prin urmare, internetul – schimbă modul în care creierul nostru alege să-şi amintească diferite lucruri de care are nevoie.
Într-un studiu numit „Efectul Google,” realizat de o echipa condusa de psihologul Betsy Sparrow de la Universitatea Columbia, se spune că probabilitatea de a ne aduce aminte anumite informatii este mult mai mica atunci când ştim unde sa le găsim în schimb.
Vremea Bucuresti
Constatarea, publicata în ediţia de vineri a revistei, ştiinţă, nu dovedeşte în mod specific faptul că Google (şi alte motoare de cautare) trag in jos stabilitatea societăţii, astfel cum au susţinut unii. Mai degrabă, spune Sparrow, suntem încă pe deplin capabili de a ne aminti lucruri care contează, chiar şi acele lucruri care nu sunt uşor de găsit online.
„Nu suntem niste oameni incapabili sa ne mai amintim anumite lucruri”, a spus ea. „Dar devinim adepţii modului de a sti unde sa gasim informatiile, acest lucru e uimitor”.
Utilizarea motoarelor de căutare, afirmă studiul, sugereaza ca memoria umana este reorganizata, lucru care este valabil şi pentru informaţii, adaptarea la noile tehnologii de calcul, in detrimentul memorarii pe de rost. Suntem in cautarea surselor din exterior la calculatoarele noastre.
O serie de patru experimente diferite au fost efectuate de către Sparrow si colegii ei, Daniel M. Wegner de la Harvard şi Jenny Liu de la Universitatea din Wisconsin, Madison.
În primul experiment de memorie, participanţii au tastat 40 biţi de trivia intr-un computer. Jumătate dintre subiecţi au crezut informaţii ar fi salvate în calculator, cealalta jumatate considera ca obiectele pe care le-au tastat ar fi şterse, ulterior nu au putut sa isi aminteasca din informatiile pe care au crezutca le pot gasi in pc. Participanţii nu a făcut efortul de a-si aminti când au crezut că informatiile ar putea fi gasite in pc.
Un al doilea experiment a încercat să determine dacă accesibilitatea la calculator afectateaza exact ceea ce ne amintim.
„Dacă i-au intrebat dacă există ţări cu o singură culoare, în pavilionul lor, de exemplu,” cercetatorii au scris, „ne gândim la steaguri – sau imediat mergem sa cautam on-line si sa aflam?”
In continuarea experimentului participanţii au fost rugaţi nu numai să-şi amintească declaraţia Trivia în sine, dar in ce file din ce caculator a fost salvata informatia.
Răspunsul surprins cercetatorii: Oamenii au fost mai în măsură să isi amineasca pozitia folderului in pc. „Acest tip de raspuns mi-a pus o serie de intrebari in mintea mea”, a declarat Sparrow intr-un interviu.
Experţii numesc aceasta „memorie transactiva.” În esenţă, ne amintim de unde putem obţine informaţii şi nu ne amintim informaţia în sine.
„Creierele noastre se bazează pe Internet pentru a sti, în acelaşi fel cum ne bazam pe memoria unui prieten, membru de familie, sau coleg de serviciu”, a spus Sparrow. „Ne amintim mai puţin prin informaţii cunoaşterea în sine decât prin cunoaşterea în cazul în care pot fi găsite informaţiile.
„Îmi place sa ma uit de baseball”, a declarat în Sparrow, un exemplu de memorie transactiva. „Dar ştiu că soţul meu ştie cum se joaca baseball, asa ca atunci cand vreau sa stiu ceva îl întreb, şi eu nu ma deranjez să-mi aduc aminte.”
Efectele internetului asupra memoriei sunt încă un teritoriu neexplorat, spune Sparrow, dar a adăugat că experimentele ei au condus la această concluzie: Internetul a devenit sistemul nostru de primar de stocare externa.
„Memoria umana”, a spus ea, „este in proces de adaptare la noi tehnologii de comunicare.”