Portul popular, traditiile, muzica si voia buna alcatuiesc elementele de baza din Targul de Fete de pe Muntele Gaina, eveniment anual la care sunt asteptati in acest sfasit de saptamana mii de persoane. Evenimentul are loc la aproape 1.500 de metri altitudine, la cea mai veche şi mai mare manifestare populară în aer liber a românilor din Transilvania – Târgul de Fete de pe Muntele Găina – organizat anual în preajma praznicului de Sfântul Ilie.
Manifestările vor debuta sâmbătă în localitatea Avram Iancu, unde vor avea loc o paradă a portului popular, Festivalul – Concurs „Cultură pentru cultură”, etapa finală, în cadrul căruia se vor întrece cele mai bune formaţii de amatori din judeţ, câştigătoare ale etapelor zonale, respectiv cele din Cîlnic, Ciugud, Roşia de Secaş şi Vadu Moţilor. Marele Premiu este în valoare de 50.000 de lei, bani acordaţi de Consiliul Judeţean (CJ) Alba, prin Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba.
De altfel, CJ Alba a alocat pentru manifestările incluse în Târgul de Fete, precum şi pentru un festival naţional de folclor derulat pe parcursul săptămânii în oraşul Cîmpeni, „Sus, sus, sus la moţi, la munte”, suma totală de 85.000 de lei, potrivit celor declarate, miercuri, de către vicepreşedintele Florin Roman.
În ultimii doi ani, CJ Alba, care a înregistrat „Târgul de Fete” ca şi marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a alocat pentru organizarea manifestărilor câte 110.000 lei.
Tot sâmbătă, în Avram Iancu va avea loc un spectacol folcloric susţinut de Tulnicăresele din Avram Iancu, Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba, clasele Şcolii de Arte şi Meşteşuguri ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, clasa de tulnicărese Cîmpeni şi clasa de dansuri populare din Sohodol. Veta Biriş şi Ciprian Pop vor susţine recitaluri în finalul manifestărilor din Avram Iancu.
Sâmbătă seara, de la orele 21,00, pe platoul de pe Muntele Găina este programat un spectacol de muzică uşoară, susţinut de Desperado şi Spitalul de Urgenţă, urmat de discotecă, jocuri de artificii şi de un foc de tabără.
Potrivit tradiţiei, manifestările vor debuta duminică la troiţa ridicată în memoria „Crăişorului Munţilor”, ridicată la 1.468 de metri altitudine, sfinţită la 1 septembrie 1924, în prezenţa regelui Ferdinand, la centenarul naşterii lui Avram Iancu. În 2001 a fost ridicată alături o nouă troiţă, ca semn al preţuirii pentru „eroii Munţilor Apuseni, ştiuţi şi neştiuţi”. După Te-deum şi depuneri de coroane de oficialităţile prezente, va debuta partea artistică a Târgului de Fete. Vor avea loc Târgul Meşterilor Populari şi un concert folcloric susţinut de Nicolae Furdui Iancu, Ionuţ Fulea, ansambluri folclorice din Alba Iulia, Calafat, judeţul Dolj, Beiuş, judeţul Bihor, şi Olari, judeţul Arad.
Târgul de Fete este atestat documentar din 1816.
În 1852, la Târg a fost prezent şi împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania. După Primul Război Mondial, la Târg a fost prezent şi primul-ministru Ionel I.C. Brătianu, căruia i-a urmat, câţiva ani mai târziu, regele Ferdinand
Legenda Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.
Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale.
Manifestările vor debuta sâmbătă în localitatea Avram Iancu, unde vor avea loc o paradă a portului popular, Festivalul – Concurs „Cultură pentru cultură”, etapa finală, în cadrul căruia se vor întrece cele mai bune formaţii de amatori din judeţ, câştigătoare ale etapelor zonale, respectiv cele din Cîlnic, Ciugud, Roşia de Secaş şi Vadu Moţilor. Marele Premiu este în valoare de 50.000 de lei, bani acordaţi de Consiliul Judeţean (CJ) Alba, prin Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba.
De altfel, CJ Alba a alocat pentru manifestările incluse în Târgul de Fete, precum şi pentru un festival naţional de folclor derulat pe parcursul săptămânii în oraşul Cîmpeni, „Sus, sus, sus la moţi, la munte”, suma totală de 85.000 de lei, potrivit celor declarate, miercuri, de către vicepreşedintele Florin Roman.
În ultimii doi ani, CJ Alba, care a înregistrat „Târgul de Fete” ca şi marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a alocat pentru organizarea manifestărilor câte 110.000 lei.
Tot sâmbătă, în Avram Iancu va avea loc un spectacol folcloric susţinut de Tulnicăresele din Avram Iancu, Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba, clasele Şcolii de Arte şi Meşteşuguri ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, clasa de tulnicărese Cîmpeni şi clasa de dansuri populare din Sohodol. Veta Biriş şi Ciprian Pop vor susţine recitaluri în finalul manifestărilor din Avram Iancu.
Sâmbătă seara, de la orele 21,00, pe platoul de pe Muntele Găina este programat un spectacol de muzică uşoară, susţinut de Desperado şi Spitalul de Urgenţă, urmat de discotecă, jocuri de artificii şi de un foc de tabără.
Potrivit tradiţiei, manifestările vor debuta duminică la troiţa ridicată în memoria „Crăişorului Munţilor”, ridicată la 1.468 de metri altitudine, sfinţită la 1 septembrie 1924, în prezenţa regelui Ferdinand, la centenarul naşterii lui Avram Iancu. În 2001 a fost ridicată alături o nouă troiţă, ca semn al preţuirii pentru „eroii Munţilor Apuseni, ştiuţi şi neştiuţi”. După Te-deum şi depuneri de coroane de oficialităţile prezente, va debuta partea artistică a Târgului de Fete. Vor avea loc Târgul Meşterilor Populari şi un concert folcloric susţinut de Nicolae Furdui Iancu, Ionuţ Fulea, ansambluri folclorice din Alba Iulia, Calafat, judeţul Dolj, Beiuş, judeţul Bihor, şi Olari, judeţul Arad.
Târgul de Fete este atestat documentar din 1816.
În 1852, la Târg a fost prezent şi împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania. După Primul Război Mondial, la Târg a fost prezent şi primul-ministru Ionel I.C. Brătianu, căruia i-a urmat, câţiva ani mai târziu, regele Ferdinand
Legenda Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.
Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale.