Comitetul Nobel a surprins pe toată lumea anunţând pe 9 octombrie că îi acordă Premiul pentru Pace lui Barack Obama, pentru „eforturile extraordinare” în favoarea diplomaţiei internaţionale şi cooperării între popoare.
„Nu mă îndoiesc că există alţi candidaţi care poate erau mai merituoşi”, a declarat Obama în cursul unei conferinţe de presă organizată alături de premierul norvegian Jens Stoltenberg, înainte de a accepta premiul „cu profundă mulţumire şi o mare umilinţă”, în cadrul ceremoniei oficiale, organizată la primăria din Oslo.
După o perioadă de aproximativ un an la Casa Albă, cu două războaie, în Irak şi în Afganistan, de condus, şi fără înregistrarea vreunui succes diplomatic major, cel de-al 44-lea preşedinte american a fost laureatul neaşteptat din acest an.
Înainte de a-i înmâna medalia şi diploma, însoţite de un cec de zece milioane de coroane (aproximativ un milion de euro), preşedintele Comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, a încercat să-i liniştească pe critici, în opinia cărora acordarea acestui premiu lui Obama a fost o alegere prematură.
„Există multe persoane care cred că Premiul a fost acordat prea deverme. Dar istoria este plină de ocazii pierdute. Acum, astăzi, avem ocazia să susţinem ideile preşedintelui Obama”, a declarat Jagland. Premiul reprezintă „un apel la acţiune pentru noi toţi”, a adăugat el.
Preşedintele american a promis, într-o conferinţă, să îşi continue politica de consolidare a păcii şi securităţii în lume, stabilizarea Afganistanului, lupta împotriva schimbărilor climatice şi eforturile pentru o lume fără arme nucleare.
„Scopul nu este câştigarea unui test de popularitate sau câştigarea unui premiu, chiar şi atât de prestigios ca Premiul Nobel pentru Pace„, a declarat Obama.
„Dacă voi avea succes în misiunile mele, sper că amploarea criticilor se va diminua (…). Dacă voi eşua, toate complimentele şi premiile din lume nu vor putea ascunde un eşec”, a adăugat el.