Am încheiat şedinţa de Guvern de astăzi. O să fac referire la proiectul de lege care vizează sistemul unitar de pensii publice din România, urmând ca domnul ministru Şeitan să detalieze conţinutul proiectului actului normativ.
Este un angajament al Guvernului că acest proiect de lege va fi promovat în regim de urgenţă la Parlament potrivit angajamentelor faţă de români şi faţă de obiectivele din acordul internaţional pe care îl avem.
Fac din start precizarea că această lege este necesară României şi românilor ca, pe termen mediu şi lung, în această ţară, să poată fi plătite pensiile.
Dacă vom menţine în continuare actualul sistem legal cu privire la pensii, în câţiva ani buni de aici înainte, practic, va trebui să împrumutăm cu miliarde de euro bugetul de pensii astfel încât pensiile să mai poată fi plătite şi nu vom avea garanţia că cei care astăzi sunt tineri, când vor ajunge la vârsta pensionării, vor mai putea primi o pensie de la stat. De aceea, este nevoie de o nouă lege a pensiilor în România, care, pe de o parte, să asigure susţinerea acestui sistem pe termen mediu şi lung, şi, în acelaşi timp, să îi asigurăm pe cei care astăzi contribuie la sistemul de pensii că vor primi o pensie atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare. Spun asta, pentru că, în anul 2009, bugetul de stat a împrumutat buget de pensii cu 1,5 miliarde de euro. În anul 2010, 1,7 miliarde de euro din banii pe care îi plătesc românii ca impozit şi taxe la bugetul de stat se duc la bugetul de pensii pentru a putea fi plătite pensiile în această ţară, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din PIB, totalul cheltuielilor cu pensiile în acest moment.
Dacă perpetuăm acelaşi sistem, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai avea bani pentru infrastructură, sănătate, educaţie – bani care trebuie să vină de la bugetul de stat, pentru că marea majoritate a acestor bani vor trebui să meargă la bugetul de pensii. De aceea, este o urgenţă, o necesitate pentru România să adoptăm o lege care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii.
Spun, de asemenea, că în actualul sistem există câteva abuzuri. Şi o să dau doar trei exemple: creşterea masivă, frauduloasă a pensionărilor de invaliditate. De la 600.000 de persoane în anul 2001 la 900.000 de persoane în anul 2009. O creştere de 50%, datorită faptului că actualul sistem permite dincolo de cei care, în mod real şi drept ar trebui să beneficieze de o pensie de invaliditate datorită condiţiilor medicale pe care le au. Din nefericire, sistemul permite ca mulţi alţii, care nu sunt într-o asemenea situaţie, să beneficieze fraudulos de pensii de invaliditate. Dorinţa noastră este să stopăm abuzurile şi să-i recompensăm pe cei care cu adevărat au nevoie de la stat de un sprijin pentru susţinerea, prin pensie de invaliditate, a situaţiei pe care o au.
Sau: triplarea anuală a numărului de pensionări anticipate. Numai în anul 2009 au fost 115.000 de pensii anticipate parţial. Dacă toată lumea va utiliza, fără restrişte, mecanismul pensionărilor anticipate nu vom mai avea contribuabili la fondul de pensii ca să putem plăti pensiile în viitor. De aceea, şi aici, am introdus un mecanism prin care să disciplinăm, practic, sistemul pensionărilor anticipate şi să nu încurajăm, noi ca stat, acest mecanism. Astfel încât, fiecare să poată decide dacă utilizează acest instrument. Dar, aşa cum este el astăzi, din nefericire, încurajează pensionările anticipate în loc să susţină un sistem echitabil în care fiecare să contribuie atât cât poate, potrivit prevederilor legale, la sistemul de pensii din România.
În al treilea rând, avem un acord profund inechitabil între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie din sistemul public de pensii din România. Raportul este de 1 la 100. Cu alte cuvinte, pensia mică este de 350 de lei – cea mai mică pensie din România – şi cea mai mare este de 37.000 de lei, de peste 100 de ori mai mare. Acest sistem inechitabil nu mai poate continua, dacă vrem – aşa cum am spus – să avem în continuare bani la bugetul de stat pentru sănătate, educaţie, infrastructură, iar în acelaşi timp, să avem un buget al pensiilor care să se autosusţină pornind de la principiul contributivităţii.
De aceea, aş mai face o precizare la vârsta medie reală de pensionare. Potrivit legii, vârsta standard de pensionare ar trebui să fie astăzi de 58 de ani şi 9 luni la femei şi de 63 de ani şi 9 luni la bărbaţi. Acestea ar trebui să fie vârstele de pensionare potrivit legii. Vârsta reală pe care o avem în fapt este de 54 de ani şi 7 luni. Deci, iarăşi o ieşire anticipată din sistem şi care nu susţine pe termen mediu şi lung bugetul de pensii. Deci, cadrul legal este practic ocolit prin tot felul de alte proceduri adiacente şi complementare şi, în loc să se respecte legea, ca vârsta standard de pensionare să fie aşa cum am spus – 58 de ani la femei, astăzi şi 63 de ani la bărbaţi – în fapt este 54 de ani şi 7 luni. Iarăşi, din acest punct de vedere spun că nu se poate continua.
Iar existenţa a peste 80 de acte normative care reglementează într-o formă sau alta sistemul de pensii nu mai poate fi acceptată.
De aceea, propunem Parlamentului o lege unitară a sistemului de pensii publice din România. Spun încă o dată, răspicat, astăzi, Guvernul nu a aprobat noua lege a pensiilor. Astăzi Guvernul a aprobat proiectul de lege care vizează legea pensiilor, proiect de lege care urmează să fie trimis spre dezbatere şi numai Parlamentului aprobă proiectul de lege – asta pentru o corectă utilizare a termenilor şi pentru informarea opiniei publice, care să ştie că astăzi Guvernul a finalizat forma proiectului de lege. Forma legii va fi dată de Parlament în urma dezbaterilor care vor avea loc în cele două Camere, iar după promulgarea de către Preşedinte şi publicarea în Monitorul Oficial, va intra în vigoare, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011.
Pentru a putea asigura şi susţine sistemul de pensii din România pornim de la principiul contributivităţii – principiu corect, sănătos, echitabil şi care asigură sustenabilitatea sistemului de pensii din România. Spun asta pentru că principiul contributivităţii înseamnă: ai o contribuţie mai mare pe parcursul activităţii de muncă la bugetul de pensii, ai o pensie mai mare; ai o contribuţie mai mică, ai o pensie mai mică. Aplicarea principiului contributivităţii înseamnă eliminarea privilegiilor şi discriminărilor care există în momentul de faţă în sistem.
Şi aici răspundem al întrebarea cu privire la pensiile speciale. Proiectul de lege vizează recalcularea pensiilor speciale ţinând cont de principiul contributivităţii. Asta înseamnă că în termen de 5 luni de zile de la intrarea în vigoare a legii, aceste pensii speciale vor fi recalculate şi vor porni de al principiul contributivităţii.
Aici eu aş vrea să fac o precizare foarte clară şi explicită. În România, sunt astăzi aproximativ 5.800.000 de pensionari. Dintre aceştia, în jur de 180.000 beneficiază de pensii speciale.
Vreau să ştiţi că pentru aproximativ 85% din cei care au pensii speciale – poliţia, armata, prin excelenţă – nu se afectează cuantumul pensiei pe care îl au. Şi mă refer aici la pensiile militarilor, de exemplu, pensiile până în 30 de milioane de lei vechi, care nu scad, şi chiar uneori la pensiile mai mici, de 14- 15 milioane de lei, chiar este o uşoară creştere, de câteva sute de lei. Dar, în esenţă, pentru 85% din cei care sunt cu pensii speciale, acestea nu scad. Pentru 15%, care sunt cu pensii speciale şi care nu au la bază principiul contributivităţii, acolo vor scădea pensiile. Iar pentru cei cu pensii militare – ca să revin la acest subiect – care au astăzi pensii în mână, până la cifra de 30 de milioane de lei vechi, nu sunt afectate. Gradual, peste 30 de milioane de lei vechi, are loc o diminuare a pensiei, în funcţie de pensia pe care o are în momentul de faţă şi de recunoaşterea de către stat a contribuţiei pe care au făcut-o, în sensul că statul a plătit pentru ei în decursul timpului contribuţia la bugetul asigurărilor sociale.
Scăderile de pensii speciale au loc acolo unde pensia a fost stabilită a fi 80% din veniturile pe care le-a avut o persoană în ultima lună de activitate la muncă. Şi aici, a fost un regim discriminatoriu. Ai contribuit pentru o pensie de 20 de milioane de lei vechi, dar, ai pus ca venit în ultima lună 100 de milioane de lei vechi şi, în consecinţă, în loc să primeşti o pensie de 20 de milioane de lei vechi, ai primit o pensie de 80 de milioane de lei vechi reprezentând 80% din 100 de milioane cât ţi-ai pus venituri în ultima lună. Diferenţa aceea de 60 de milioane, de la 20 cât meritai la 80, cât primeai, se plăteşte în fiecare lună de către cetăţenii români. Aşa nu se mai poate continua şi se vor recalcula acele pensii care au la bază nerespectarea acestui principiu al contributivităţii, pentru 15% din totalul acelora care sunt cu pensii speciale în vederea unui regim echitabil pentru toţi contribuitorii la sistemul de pensii publice din România. Economiile care se fac sunt undeva între 500 şi 800 de milioane de euro din recalcularea acestor pensii speciale.
Răspund şi la întrebarea potrivit căreia s-ar încălca principiul neretroactivităţii şi sunt foarte clar: prin recalculare nu se afectează principiul neretroactivităţii. De ce? S-ar încălca acest principiu dacă am impune oamenilor care astăzi au asemenea pensii speciale să returneze sumele de bani pe care le-au primit în trecut. Ei nu vor fi obligaţi să returneze ce au primit în trecut, doar că pentru viitor nu vor mai primi aceleaşi sume de bani, ci vor primi ca pensie exact în măsura contribuţiei pe care o au sau au avut-o la bugetul asigurărilor sociale.
Neaplicarea unui asemenea mecanism ar conduce la profunde discriminări între cei care au ieşit la pensie şi cei care vor ieşi la pensie. Mă refer aici la cei care beneficiază de pensii speciale, al cei 15% care sunt în fapt vizaţi din cei 180.000. Ar fi o discriminare între unul care ar menţine în continuare o pensie cu 80% din ultimul venit şi unul care va ieşi în viitor la pensie, tot din acest sistem, care se va raporta la principiul contributivităţii. Ar însemna o încălcare a principiului constituţional al nediscriminării.
De aceea, acest proiect de lege este unul corect cu 22 de milioane de români şi fiecare român poate să se considere că este îndreptăţit şi nu este furat de nimeni – mă refer la sistem – printr-o nicio modalitate legală în raport cu contribuţia pe care o are la bugetul de pensii. Spun aceasta pentru că pot exista situaţii dincolo de această lege a sistemului militar de pensii, pentru recunoaşterea unor merite excepţionale, în forma unor rente viagere, de exemplu, altele, în afara sistemului de pensii. Dacă în sistemul de apărare avem un militar sau militari care în afara graniţelor ţării au performanţe extraordinare se poate găsi o formulă punctuală de recompensare, se poate utiliza un mecanism al pilonului III de pensii care nu are legătură cu sistemul public. Dar, în ceea ce priveşte sistemul de pensii publice din România, trebuie să avem o abordare unitară pentru toţi cei care contribuie.
Am avut grijă la legea salarizării unitare ca cei care beneficiază, în ghilimele fie spus, de anumite constrângeri sau sunt în situaţii de incompatibilităţi – cum sunt cei din Justiţie, Armată, Poliţie – să fie poziţionaţi în vârful grilei de salarizare, în raporturile 1 la 12. De ce? Având venit mare, au şi pensie mare.
De exemplu, la Justiţie, când s-a făcut legea salarizării unitare sporul de 65% a fost introdus în salariu, tocmai pentru ideea că vor avea salariu mare şi vor avea o contribuţie mare la pensie şi de acolo să aibă o pensie pe măsură. Dar ca urmare a contribuţiei şi nu ca urmare a aplicării unui procent de 80% din ultimul venit. Pentru că au fost situaţii în Justiţie, când s-a intrat în magistratură cu cinci ani înainte de pensionare, în ultima lună s-a fixat un venit exorbitant şi a ieşit cu o pensie de 80% din ultimul venit fără să fi avut contribuţia pe parcursul anilor pe măsura sistemului puterii judecătoreşti.
Salariile sunt mari – şi vă rog să vă uitaţi la legea salarizării unitare şi pot să vă dau aceste dovezi clare – şi contribuţia ca atare este mai mare, pensia va fi în consecinţă mai mare. Şi este o recunoaştere a statutului pe care puterea judecătorească o are în România. Şi va trebui să-l recunoaştem ca atare. La fel cum trebuie să recunoaştem Poliţia, Armata şi celelalte structuri ale statului, printr-o poziţionare corectă în grila de salarizare şi, în consecinţă, cu o grilă adecvată de pensionare, dar bazată pe principiul contributivităţii.
Sper că acest proiect de lege va fi dezbătut imediat de către Parlament, astfel încât până la sfârşitul sesiunii parlamentare – care se încheie la sfârşitul lunii iunie – proiectul de lege să fie aprobat, urmând ca în următoarele cinci luni să aibă loc recalcularea acelor pensii despre care am vorbit, iar de al 1 ianuarie să intre în vigoare.
Şi încă o dată fac această precizare: 5.800.000 de pensionari în România. 180.000 cu pensii speciale. Doar pentru 15% din cei 180.000 se aplică recalcularea pensiilor şi o scădere a acestora. Pentru 5.600.000 de pensionari din această ţară nu va avea loc niciun fel de scădere a valorii pensiei pe care o iau astăzi în mână. Să se ştie foarte clar şi răspicat şi să eliminăm orice neînţelegere. Pentru toţi pensionarii de astăzi, în afara celor 15% din legile speciale, pensia pe care o iau în mână nu va fi diminuată prin intrarea în vigoare, în 2010, a acestei legi a pensiilor. Nu va fi diminuată pensia socială minimă. Ea se va aplica în continuare şi va fi indexată, aşa cum am spus, anul acesta, cu valoarea inflaţiei.
Deci, să nu existe această temere că pensionarii care astăzi, pe baza tichetului de pensie, iau o anumită sumă de bani în mână, prin intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, aceasta va fi diminuată. Nu. Această valoare nu se diminuează pentru cel puţin 5.600.000 de pensionari. Iar din rândul celor 180.000 doar 15%, prin excelenţă, sunt vizaţi de aplicarea mecanismului recalculării, ţinând cont de implicarea principiului contributivităţii.