Emil Boc: Guvernul a respectat, respecta si va respecta deciziile Curtii Constitutionale

Emil Boc: Guvernul a respectat, respecta si va respecta deciziile Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala spune doua lucruri importante în decizia anterioara. Unu – ca exista un conflict juridic, de natura constitutionala între Guvern si Parlament cu privire la legea educatiei nationale, prin procedura asumarii raspunderii si, în al doilea rând, Curtea spune: Guvernul nu poate fi obligat sa renunte la procedura asumarii raspunderii, asa cum a solicitat presedintele Senatului, Mircea Geoana. Noi am respectat aceasta decizie, doar ca, dupa momentul sesizarii Curtii Constitutionale de catre Mircea Geoana, 19 octombrie, au intervenit trei elemente noi care, practic, au stins conflictul juridic dintre Parlament si Guvern pe legea educatiei nationale, prin faptul ca Parlamentul a acceptat continuarea procedurii dupa ce presedintele Senatului a sesizat Curtea Constitutionala. Care sunt aceste trei elemente noi: unu – decizia Birourilor Permanente ale celor doua Camere, din data de 28 octombrie, în dimineata asumarii, de a continua asumarea raspunderii. Deci, desi au sesizat un conflict, doar prin sesizarea lui Mircea Geoana – si Mircea Geoana nici macar n-a avut votul plenului Senatului pentru a sesiza Curtea Constitutionala, a fost o decizie individuala a presedintelui Senatului, si nu a plenului Senatului – Birourile Permanente au acceptat cu majoritate de voturi continuarea procedurii asumarii. Doi – plenul reunit în acea dimineata a acceptat cu 336 de voturi pentru, trei împotriva, includerea pe ordinea de zi a asumarii raspunderii. Trei, cel mai important – primul-ministru, în temeiul articolului 114 din Constitutie, anunta asumarea raspunderii pe legea educatiei nationale, si, nu în ultimul rând, 29 octombrie, depunerea motiunii de cenzura de catre opozitie, ca raspuns la angajarea raspunderii de catre Guvern pe legea educatiei nationale. În conditiile acestea, existenta conflictului juridic constatat de Curte a fost rezolvat prin acceptarea procedurii de catre Birourile Permanente si de catre plenul celor doua Camere, astfel încât, în acest moment, asumarea raspunderii nu mai poate fi oprita pentru ca se încalca, pe de o parte, articolul din Regulamentul sedintelor comune, care spune ca, în cinci zile de la depunere, motiunea de cenzura trebuie sa fie prezentata în plenul celor doua Camere, si încalca articolul 114 din Constitutie, care spune ca, în trei zile de la prezentare, se dezbate si se voteaza motiunea de cenzura. Parlamentul nu are niciun temei, în acest moment, sa refuze continuare procedurii. Scrisoarea presedintelui Mircea Geoana, adresata primului-ministru, cu privire la renuntarea asumarii, nu are niciun fundament juridic si nu are nicio valoare juridica. Poate fi un gest politic, dar gestul lui Mircea Geoana nu are nici aprobarea plenului Senatului, nici aprobarea plenului celor doua Camere ale Parlamentului. Si atunci, pe buna dreptate se pune întrebarea: cu ce drept, în acest moment, Parlamentul refuza continuarea unei proceduri de asumare. Si ati vazut ca nu exista acelasi punct de vedere între presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor cu privire la continuarea sau necontinuarea procedurii de asumare. Punctul nostru de vedere, sustinut în fata Curtii, a fost acela ca, în acest moment, suntem într-un conflict juridic cu Parlamentul – Guvernul cu Parlamentul – din perspectiva faptului ca, asa cum defineste decizia Curtii Constitutionale din anul 2005, prin conflict juridic întelegem situatia în care o autoritate refuza sa îndeplineasca atributiile pe care le are, potrivit Constitutiei. Si care sunt atributiile Parlamentului, în acest moment? De a prezenta si dezbate motiunea de cenzura. Deci, suntem într-un conflict si el poate fi solutionat acum doar prin continuarea procedurii, iar Curtea este invitata sa analizeze acest aspect si sa decida aplicarea Constitutiei. Sa speram ca, din acest punct de vedere, vom avea, cu totii, o aplicare a Constitutiei în litera si spiritului ei.
Redactor: Nici Guvernul nu are niciun temei sa continue procedura de angajare. Asta a spus-o Curtea în motivare. Guvernul nu are nicio motivare sa-si angajeze raspunderea pe legea educatiei.
Emil Boc: Nu. V-as ruga sa cititi penultimul paragraf, care spune: Curtea nu poate obliga Guvernul sa renunte la procedura asumarii, asa cum a solicitat presedintele Senatului, Mircea Geoana. Deci, prin continuarea procedurii… Va rog înca un lucru: uitati-va la decizia Curtii Constitutionale, în integralitatea ei. Veti vedea ca patru judecatori – si e foarte important acest lucru, dar va rog sa cititi cu maxima atentie – patru judecatori spun ca exista conflict si procedura e neconstitutionala, cinci judecatori spun ca exista conflict, dar ca procedura este constitutionala. Deci, în decizia Curtii, daca analizati si vedeti opinii separate si concurente, veti vedea ca majoritatea Curtii constata ca procedura este constitutionala, poate fi urmata, doar ca exista conflict juridic. Si noi am spus: da, exista conflict juridic, doar ca el s-a rezolvat dupa momentul sesizarii Curtii Constitutionale. Curtea nu putea analiza alte elemente decât acelea pe care le-a avut în sesizarea domnului presedinte al Senatului, Mircea Geoana, din 19 octombrie. Dupa acel moment, au intervenit elemente care au solutionat conflictul declarat de catre Curtea Constitutionala. Pentru ca în decizie sunt urmatoarele pozitii: patru opinii într-un fel, patru opinii separate si o opinie concurenta. Opinia concurenta spune foarte clar ca exista conflict, dar procedura este constitutionala. Daca adaugam la cele patru pozitii care spuneau ca Parlamentul este obligat sa mearga mai departe cu procedura asumarii, vedeti, în fapt, ca majoritatea judecatorilor Curtii constata ca procedura poate merge mai departe, în baza deciziei anterioare. Va multumesc foarte mult.