UE si-a deschis portile pentru noi si pentru bulgari in 2007 cand am aderat in comunitatea europeana, insa, se pare ca nu stim sa ne conformam standardelor ridicate din acesta zona. Sau poate nu exista vointa ci alte interese meschine in care interesul personal primeaza.
România şi Bulgaria pot afirma, cu o anumită justificare, că sunt tratate ca membri de categoria a doua ai Uniunii Europene, după ce au aderat sub un regim de monitorizare, comentează Financial Times în ediţia electronică, notând că în România până şi voinţa de reformare pare să fi dispărut.
Aderarea României şi Bulgariei la Schengen era prevăzută pentru martie, dar, în decembrie, miniştrii francez şi german de Interne au rupt acest calendar, condiţionând intrarea în Schengen de îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), impus odată cu aderarea celor două ţări la UE.
MCV era menit să ducă la progrese în ceea ce priveşte justiţia, corupţia, iar în cazul Bulgariei şi crima organizată. Acum, în cel de-al cincilea an de apartenenţă la UE, Sofia şi Bucureştiul sunt departe de a-şi fi îndeplinit obiectivele, apreciază FT. Guvernul bulgar instaurat în 2009 a făcut progrese privind ameliorarea legislaţiei şi judecarea oficialilor corupţi, dar practica judiciară rămâne departe de a fi satisfăcătoare. În România, până şi voinţa de reformare pare să fi dispărut, potrivit publicaţiei britanice.
Sofia şi Bucureştiul protestează, afirmând că sunt aproape de îndeplinirea criteriilor tehnice pentru aderarea la Schengen şi că este incorect să se condiţioneze acest proces de MCV. Poate că este incorect, dar este în acelaşi timp drept, având în vedere că au intrat în UE sub un nor, iar alţi membri au dreptul să păstreze ultimul instrument pe care îl au la îndemână, comentează FT.