Aş începe cu o veste pe care am primit-o de la Comisia Europeană, de data aceasta o veste bună: Comisia Europeană a acreditat încă douăPrograme Operaţionale Sectoriale (POS) pentru România. Din cele şapte Programe Operaţionale Sectoriale pentru fondurile europene structurale, astăzi avem deja şase dintre ele acreditate. Menţionez că, la începutul mandatului, practic acest proces era inexistent. Ultima veste pe care am primit-o se referă la Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, care a fost acreditat iar cel de-al doilea Program Operaţional acreditat este „Dezvoltarea capacităţii administrative”. Pe aceste două programe pot fi realizate plăţi efective din fonduri europene, astfel încât România să poată să-şi întărească capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare.
Mai este în fază finală de acreditare – şi documentaţia se află la Bruxelles – Programul Operaţional Sectorial pentru Transport şi sperăm ca, în luna iulie, şi pentru acest program operaţional să primim acreditarea din partea CE, pentru a arăta că din toate punctele de vedere suntem în regulă în materia absorbţie a fondurilor comunitare. Ştiţi că încă de la primele întâlniri ale Comitetului interministerial am decis ca această preocupare să fie majoră, pentru a intra în deplină legalitate, încât banii europeni să poată ajunge în România. Fără acreditarea acestor programe banii europeni efectivi nu intrau în România, ci doar se rezumau la faza avansurilor care au fost înaintate de către CE. Acum, pe şase din cele şapte programe europene putem realiza plăţi efective din fonduri europene.
În al doilea rând, am adoptat în această seară un act normativ prin care am stabilit ca plafonul de garantare a depozitelor până la limita de 50.000 de euro, echivalent în lei, să se extindă şi la persoanele juridice. De la sfârşitul anului trecut avem garantarea depozitelor persoanelor fizice până la limita de 50.000 de euro. Prin decizia de astăzi, care reprezintă o punere în practică a unei directive europene, am extins şi la persoanele juridice garantarea depozitelor până la echivalentul în lei a 50.000 de euro. De asemenea, prin aceeaşi directivă europeană aprobată astăzi, am redus de la 3 luni – cât este în prezent – la 20 de zile, începând cu 31 decembrie 2010, termenul în care Fondul de garantare a depozitelor are obligaţia de a asigura începerea plăţii compensaţiilor în caz de indisponibilizare a depozitelor. Repet, reducerea termenelor de la 3 luni la 20 de zile, când poţi să-ţi primeşti banii înapoi în caz de existenţă a unor probleme.
În materie de infrastructură, am adoptat astăzi mai multe acte normative, fie pentru adoptarea unor indicatori tehnico – economici de soluţionare a unor probleme pentru susţinerea infrastructurii, fie pentru demararea sau continuarea unor proceduri de expropriere. Cele mai importante decizii vizează varianta de ocolire a oraşului Suceava, centura Bucureştiului, varianta de ocolire Cluj-Est, pasajul denivelat pe centura de ocolire Arad, peste calea ferată. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante decizii pentru susţinerea infrastructurii şi a investiţiilor în acest domeniu, pe care guvernul l-a stabilit ca domeniu prioritar.
Cu această ocazie, vreau să fac precizarea că am luat şi o decizie politică în materia susţinerii activităţii de investiţii: stabilim foarte clar ca ministerele să dea ordin de începere a lucrărilor pentru toate obiectivele de investiţii aflate în finanţare de la bugetul de stat, astfel încât în trimestrele III şi IV să ne îndeplinim toate obiectivele legate de investiţiile publice din România. Spun acest lucru pentru că, pe de o parte, vom aduce – acolo unde este posibil – bani din trimestrul IV în trimestrul III, în vederea realizării plăţilor pentru obiectivele de infrastructură iar, pe de altă parte, tot ceea ce este prevăzut în bugetul de stat la capitolul „Infrastructură” a fost discutat cu Ministerul Finanţelor, pentru a putea fi plătit conform angajamentelor existente în Legea bugetului de stat. A mai aştepta, aşa cum mai există în unele ministere, ca orele de începere a lucrărilor să vină în trimestrul IV înseamnă să condamnăm România la blocaj investiţional şi să nu ne realizăm obiectivele pe care ni le-am propus în Legea bugetului de stat la capitolul „Investiţii”. Sper ca prin această decizie – repet, în primul rând politică şi pe care mi-o asum în calitate de prim ministru – să putem da un nou impuls, începând cu luna iulie, cu trimestrul III, la capitolul „Investiţii”, având în vedere prevederile bugetare existente în momentul de faţă, potrivit Legii bugetului de stat.
În privinţa jocurilor de noroc, am adoptat astăzi un act normativ care reglementează organizarea şi exploatarea acestora. Obiectivul actului normativ care va detaliat şi de Ministerul Finanţelor vizează două aspecte, în esenţă: actualizarea taxele percepute, care erau nemodificate din anul 2000, şi reducerea evaziunii fiscale în acest domeniu prin impunerea unor măsuri şi garanţii suplimentare.
Nu în ultimul rând, am discutat în primă lectură proiectul de lege privind salarizarea unică a personalului bugetar – subliniez, în primă lectură. Am făcut o trecere în revistă a respectării principiilor pe care le-am convenit iar concluzia a fost că proiectul de lege respectă principiile pe care guvernul le-a aprobat cu privire la cadrul de elaborare a legii menţionate. Câteva dintre ele:
1. În primul rând, această lege reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice. Şi spun asta, pentru că au existat în decursul timpului tentaţii şi tendinţe de a exclude din această lege diverse autorităţi, agenţii sau structuri guvernamentale sau neguvernamentale dar care utilizează fonduri publice, resurse bugetare. Tot ce înseamnă personal plătit din fonduri publice este prevăzut aici, în această lege.
2. În al doilea rând, raportul între salariul de bază minim pe economie şi salariul de bază maxim existent în economia românească pentru personalul plătit din fonduri publice este pe un raport de 1 la 15, unde 1 reprezintă salariul minim brut pe economie, adică 600 de lei cât este acum. Am redus acest decalaj care exista, uneori, de la 1 la 50, la un raport de 1 la 15.
3. Salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial şi se va realiza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general.
4. De asemenea, menţionez faptul că legea prevede o diminuare graduală a ponderii sporurilor în totalul câştigului salarial. Potrivit acordului pe care îl avem cu CE şi FMI pe o perioadă de 3 ani, ponderea acestor sporuri trebuie să ajungă la maximum 30% din totalul câştigului salarial şi acest lucru va viza întregul personal bugetar.
Acum, în ceea ce priveşte calendarul acestei legi, guvernul îşi respectă angajamentul ca, până la 30 iunie, proiectul de lege să fie finalizat. Am cerut ca, până marţi, Ministerul Finanţelor să facă o evaluare a proiectului de lege şi a implicaţiilor financiare pe ani şi pe exerciţiul bugetar, cu privire la modul de aplicare; după care, pe parcursul verii, vom supune acest proiect unei dezbateri publice, astfel încât el să poată fi îmbunătăţit, dacă este cazul; urmând ca, la începutul lunii septembrie, să decidem din punct de vedere politic forma procedurală de adoptare a acestui proiect de act normativ. Guvernul îşi menţine punctul de vedere că angajarea răspunderii guvernului rămâne una dintre soluţiile prioritare pe care le avem în vedere, fără a exclude însă şi posibilitatea unei discuţii la nivel politic cu privire la eventuale alte forme de promovare a proiectului de act normativ – acest lucru se va discuta la nivelul Coaliţiei şi după o prealabilă consultare atât a grupurilor parlamentare existente în Parlamentul României, cât şi a comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat cu privire la acest domeniu de activitate.
De asemenea, vreau să vă informez că am decis înfiinţarea unui Consiliu pentru raţionalizarea cheltuielilor publice, format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai MAI, ai Corpului de Control al Primului-Ministru şi condus de către subsemnatul, pentru a urmări modul în care sunt exercitate cheltuielile publice în România, pentru a atenţiona agenţiile, ministerele sau alte structuri care utilizează bani publici cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele care provin din impozite şi taxele plătite de cetăţeni, ţinând cont şi de contextul actual al crizei în care ne aflăm. Le-am atras atenţia, cu această ocazie, tuturor miniştrilor să fie extrem de atenţi şi de riguroşi în modul în care aprobă utilizarea resurselor publice. De multe ori, cadrul legal este perfect dar, într-o vreme de criză, trebuie să fim foarte atenţi cu privire la fiecare resursă pe care o utilizăm şi acolo unde se pot face economii, ele să fie făcute, chiar dacă există acoperire bugetară şi este respectată procedura legală.
De aceea, acest Consiliu pentru raţionalizarea cheltuielilor publice va face şi propuneri pentru ca, în viitor, să putem realiza şi alte economii ale banilor publici în diverse agenţii, ministere sau structuri care utilizează banul public în România .
sursa : Guvernul Romaniei