Românul se declară revoltat de corupție, dar în realitate trăiește din mici combinații. Fură de unde poate, dar urlă că este furat de politicieni. Îi condamnă pe „cei de sus”, însă face exact același lucru când are ocazia.
Se bate cu pumnul în piept pentru familia tradițională, dar nu ratează nicio ocazie de a se comporta josnic în public sau în privat. Vorbește despre valori, dar le încalcă zilnic.
Spune că iubește România, dar o tratează ca pe o groapă de gunoi. Văile, râurile și pădurile sunt pline de mizerii lăsate chiar de cei care se declară patrioți. Își laudă țara, dar o distruge bucată cu bucată.
Plânge pe melodii siropoase pentru familie, dar în viața reală ajunge să fie violent sau nepăsător. Vorbește despre viitorul copiilor, dar oferă exemple de comportament care compromit acel viitor.
Merge fără bilet în transportul public, dar face scandal când este prins. În trafic, încalcă regulile și apoi inventează scuze penibile când este oprit.
La grătar, în natură, lasă în urmă gunoaie și distrugere, dar postează pe rețele sociale cât de frumoasă e România. Ipocrizia este la vedere, fără rușine.
Acuză primarul că fură, dar în propria curte caută metode să păcălească sistemul: ocolirea contoarelor, evitarea taxelor, „descurcăreală” ridicată la rang de virtute.
Din punct de vedere politic, își schimbă opiniile după cum bate vântul. După ani de voturi greșite, îi acuză pe alții pentru exact aceleași alegeri. Nu înțelege concepte precum suveranismul, dar le repetă obsesiv pentru că par importante.
Înjură preoții, dar este primul la biserică atunci când are nevoie. Critică lipsa de bun-simț din societate, dar dă muzica la maxim fără să-i pese de nimeni.
Condamnă sistemul, dar caută pile pentru un loc călduț la stat. Urăște corupția, dar ascultă și admiră oameni condamnați pentru corupție.
Problema nu este doar „sistemul”. Problema este oglinda. Atâta timp cât fiecare refuză să vadă propriile greșeli, ipocrizia va rămâne regula, nu excepția.
Articole inspirat din “postari facebook Liviu Popescu”
Ca intodeauna Seful sistemului este seful statului. Un adevarat model de urmat !