Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ART. I
    Codul de procedura civila, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. La articolul 1, dupa punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1^1, cu urmatorul cuprins:
    “1^1. in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;”.

    2. La articolul 20, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “2. cand doua sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.”

    3. Dupa articolul 40^1 se introduce un nou articol, articolul 40^2, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 40^2. – Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
    Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibila.”

    4. La articolul 82, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 82. – Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea.”

    5. Dupa articolul 86 se introduc doua noi articole, articolele 86^1 si 86^2, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 86^1. – Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.
    Art. 86^2. – In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice.
    Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului direct al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevazute la acelasi alineat.”

    6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 5^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “5^1. mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;”.

    7. La articolul 88 alineatul 1, dupa punctul 5^1 se introduce un nou punct, punctul 5^2, cu urmatorul cuprins:
    “5^2. alte mentiuni prevazute de lege;”.

    8. La articolul 105, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 105. – Actele de procedura indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege.”

    9. La articolul 108^1 alineatul 1 punctul 1, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
    “f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii.”

    10. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 109. – Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
    Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
    Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
    La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu.”

    11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teza a punctului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
    2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
    …………………………………………………………….
    Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;”.

    12. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 115. – Intampinarea va cuprinde:
    1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
    2. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;
    3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
    4. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
    5. semnatura.”

    13. La articolul 129, alineatul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc.”

    14. La articolul 129, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 5^1, cu urmatorul cuprins:
    “Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.”

    15. Articolul 131 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 131. – In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile.
    In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
    Daca, in conditiile alin. 1 sau 2, partile se impaca, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.”

    16. Dupa articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 132^1, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 132^1. – Pentru judecarea procesului, instanta, tinand seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.
    Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cand este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia.
    Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii acestora, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator.”

    17. Articolul 136 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 136. – Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi invocate in cursul procesului, in cazurile si conditiile legii.”

    18. La articolul 153, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 153. – Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a inmanat, sub semnatura de primire, citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.”

    19. La articolul 153, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile.”

    20. La articolul 158, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.”

    21. La articolul 158, alineatul 4 se abroga.

    22. Articolul 159 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 159. – Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica:
    1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;
    2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;
    3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
    In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.”

    23. Dupa articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 159^1, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 159^1. – Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
    Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
    Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    La prima zi de infatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.
    Verificarea competentei conform alin. 4 nu impiedica formularea exceptiilor de necompetenta in cazurile si conditiile prevazute la alin. 1-3, asupra carora judecatorul se va pronunta in conditiile legii”.

    24. La articolul 201, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 201. – Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei. Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile.”

    25. Dupa articolul 281^2 se introduce un nou articol, articolul 281^2a, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 281^2a. – Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 281-281^2.”

    26. La articolul 282^1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 282^1. – Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, in litigiile al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor in evacuare in materie comerciala, a celor referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila si luarea masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si in alte cazuri prevazute de lege.”

    27. La articolul 297, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 297. – In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.”

    28. La articolul 299, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
    “Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 1 pct. 1^1.”

    29. La articolul 304, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;”.

    30. La articolul 312, dupa alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 6^1, cu urmatorul cuprins:
    “Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. In cazul in care, dupa casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o noua casare in aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza, dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile.”

    31. La articolul 315, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
    “In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege.”

    32. Articolul 329 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 329. – Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.”

    33. Dupa articolul 330^4 se introduc trei noi articole, articolele 330^5-330^7, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 330^5. – Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile, care se anexeaza cererii.
    Art. 330^6. – Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.
    Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
    La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
    In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
    Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
    Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
    La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
    Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.
    Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
    Art. 330^7. – Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.
    Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
    Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”

    34. La articolul 373, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 373. – Daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea.”

    35. La articolul 373, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
    “Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.”

    36. Articolul 373^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 373^1. – Cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv.
    Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite.
    In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 371^1 alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
    Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
    1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
    2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite;
    3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
    4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita;
    5. exista alte impedimente prevazute de lege.
    Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
    In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
    Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
    Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 108^2 alin. 2, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala.
    In situatia prevazuta la art. 371^7 alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare.”

    37. La articolul 402, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 402. – Instanta sesizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator.”

    38. Dupa articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 578^1, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 578^1. – Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata.
    Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica.”

    39. Articolul 613^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “Art. 613^1. – In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
    Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu.
    La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
    La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarare cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarare, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care il va purta fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, cand este cazul, cu privire la incredintarea copiilor minori si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de invoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, in conditiile legii.
    In cazul in care sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrand probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri.”

    40. Dupa articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 614^1, cu urmatorul cuprins:
    “Art. 614^1. – In fata instantei de fond, aceasta va starui pentru solutionarea divortului prin intelegerea partilor.
    In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea divortului prin mediere.
    Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de infor… [continut trunchiat]