Vom afla informatii despre inceputurile sistemului solar
Nava spatiala Dawn de la NASA a alunecat pe o orbita in jurul Vesta sambata, incepand o campanie de cercetare si de realizare a unei harti a celui mai mare sistem solar din lumea neexploatata din centura principala de asteroizi dintre Marte si Jupiter.
Lansat de pe Pământ, în septembrie 2007, Dawn a spiralat departe de soare, cu ajutorul unui sistem de propulsie pe baza de ioni, tehnologie de ultimă generatie, şi un impuls gravitaţional de la un zbor de pe Marte.
După ce a călătorit 1700000000 mle prin spaţiu, Dawn a abordat Vesta in primavara acestui an. Inginerii nu ştiu exact când a intrat pe orbită, deoarece nava nu avea să efectueze vreo manevră majora.
În schimb, Dawn în mod constant a dat impulsuri motoarelor sale cu ioni până la gravitatea lui Vesta. Motoarele de tracţiune ion produc putina viteza, dar au un consum eficient de carburant care permite zboruri mai lungi.
Sistemul de ion va continua sa arda până la începutul lunii august, atunci când nava va ajunge la un punct aproape de 1700 mile de la Vesta.
Dawn va începe misiunea ştiinţei acolo în luna august, cu colecţii de cartografiere şi imagini înainte de a trece mai aproape de Vesta pentru observaţii mai detaliate, în conformitate cu Carol Raymond, cercetatorul lui principal adjunct de la Dawn.
Vremea Bucuresti
Cel mai apropiat punct in care Dawn va ajunge langa Vesta este de aproximativ 120 mile, în cazul în care camerele sale vor obţine cele mai bune vederi din suprafaţa asteroidului stancoasa, de a rezolva problemele chimice ale Vesta, iar nava va sonda câmpul gravitaţional.
„Unul dintre motivele pentru care studiem Vesta este nu numai pentru ca este atat de mare, dar este, de asemenea, una dintre cele mai vechi organisme care au format sistemul solar, astfel încât suprafaţa de Vesta va deţine informatii record despre una dintre cele mai vechi istorii ale sistemului solar”, a declarat Christopher Russell, seful echipei de cercetarori de la Dawn.
Russell Vesta descrie Vesta ca un analog de blocuri de constructii planetar din sistemul solar timpuriu. În calitate de organisme mici colectate împreună pentru a forma planete, gravitatia imensa lui Jupiter perturba procesul de acumulare în apropierea Vesta, lăsând în urmă mii de roci reziduale şi planete minore.
„Credem ca aceste exemple au fost dintre pietrele de temelie”, a spus Russell. „Deci, ne întoarcem şi facem unele investigaţii la rădăcinile noastre, rădăcinile din sistemul solar.”
Vesta măsoara 359 mile lungime de 285 mile lăţime. Descoperit în 1807, este al doilea obiect, cel mai masiv în centura principală de asteroizi. O zi pe Vesta dureaza 5.3 oră şi suprafaţa sa pare sa conste fluxuri de lavă vechi de la formarea unui asteroid de 4.5 miliarde de ani.
Până la sosirea lui Dawn, cele mai bune imagini de pe Vesta au venit de la Telescopul Spaţial Hubble. În ciuda instrumentelor Observatorului destul de iscuţite, imaginile au aratat Vesta doar din departare ca un disc neclar cu variaţii usoare de culoare.
„Pana acum, aceasta a fost doar o pată de cerneală pufoasa”, a declarat Jim Adams, director adjunct al diviziei de NASA ştiinţa planetară. „Pe parcursul urmatorului an, echipa de la Dawn va da chip acestui univers. Fotografiile vor fi din ce in ce mai bune si mai clare, si vom incepe sa intelegem axceasta lume necunoscuta.
Oamenii de stiinta stiu ca Vesta are un crater mare de până la 285 mile si adanc pe 8 mile lângă polul sud. Orice s-ar fi prăbuşit în Vesta pentru a forma acest crater a raspandit o jumatate de milion de mile cubi de roca in spatiu, potrivit NASA.
Cercetatorii cred ca aproximativ 5 la suta din toti meteoriţi care cad pe Pamant provin din coliziunile cataclismice cu Vesta.
„Avem mai multe probe de pe Vesta decât am de Luna si pe Marte”, a spus Russell.