Este de parere premierul Emil Boc
Guvernul a adoptat in sedinta din data de 28 februarie Codul Muncii si a decis sa promoveze proiectul de act normativ prin procedura constitutionala a angajarii raspunderii in fata Parlamentului, a afirmat primul-ministru Emil Boc intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Victoria.
De asemenea, Boc a mai declarat actuala modificare a Codului Muncii este necesară pentru ca românii să îşi găsească mai uşor un loc de muncă, pentru ca salariaţii să poată fi plătiţi mai bine, pentru ca mai puţini angajatori să folosească munca la negru.
Vremea azi
In acest sens, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a tinut sa completeze ca contractul colectiv de muncă la nivel naţional este activ şi rămâne în vigoare si, de asemenea, accepta să fie atacat fără nicio problemă, transmitandu-le liderilor sindicali că acest cod al muncii nu le favorizează interesele, fiind nevoie de reglementări pe fiecare nivel sectorial.
Declaraţiile premierului Emil Boc:
Transmit românilor să nu îi creadă pe liderii de sindicat, pentru că ei îşi urmăresc propriile interese. Acest cod nu este făcut în interesul sindicatelor, dar nici împotriva lor.
Criteriile de performanţă nu pot fi modificate unilateral.
De sporul pentru munca de noapte vor beneficia în primul rând medicii, dar şi ceilalţi salariaţi care lucrează astfel.
Prin noul Cod al Muncii se vor crea sute de mii de locuri de muncă în România în anii următori.
Modificările de bază la Codul Muncii:
– contractele colective de muncă – actualul Cod al Muncii nu este făcut pentru a întări poziţiile liderilor de sindicat, nu abrogă legislaţia contractelor colective de muncă.
– munca la negru – am înăsprit drastic sancţiunile, pe de o parte amenzile se triplează, iar dacă un angajator foloseşte mai mult de 5 salariaţi la negru sancţiunea este amenda penală sau închisoare de la 1 la 2 ani cu posibilitatea ca instanţa să dispună şi alte măsuri complementare.
– sporul pentru munca de noapte – creşte la 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore din perioada de lucru.
– stabilirea performanţei ca şi criteriu de evaluare – prin contractul individual de muncă dintre angajator şi angajat se stabilesc obiectivele de performanţă individuală şi care sunt criteriile de evaluare a realizării acestor obiective. De la angajare ştii ce se aşteaptă de la tine şi cum eşti evaluat. La concedierea colectivă criteriile sociale se aplică în funcţie de performanţă. Este foarte sănătos pentru economie: dacă îţi faci treaba şi eşti performant legea te apără, dacă te ocupi de altceva, acest lucru nu vine în favoarea ta.
– durata maximă a timpului de lucru – s-au făcut referiri la faptul că românii vor fi obligaţi să lucreze 16 ore pe zi. Nu este adevărat, pentru că respectăm Constituţia, adică durata normală a zilei de lucru este de 8 ore. Singura modificare substanţială este că termenul de referinţă de 3 luni de zile pentru calcularea mediei de ore de muncă de 48 de ore pe săptămână trece la 4 luni. Prin contracte colective, lăsăm posibilitatea ca această perioadă de referinţă să se calculeze până la nivelul a 12 luni.
– contractul de muncă pe durată determinată – venim cu flexibilizare. România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte ponderea contractelor de muncă cu durată determinată din totalul contractelor de muncă. Mărim perioada contractului de la 24 de luni la 36 de luni, adică se vor ocupa mai uşor locuri de muncă. După expirarea contractului acesta se poate prelungi numai cu acordul scris al părţilor.