OUG 46/2013 privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale.
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 1
Prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul general si procedurile colective pentru acoperirea pasivului unitatilor administrativ-teritoriale aflate in criza financiara sau in insolventa.
ART. 2
In intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 39 pe toata perioada derularii procedurii de insolventa;
b) autoritatea deliberativa este consiliul local al comunei, al orasului, al municipiului, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv consiliul local al subdiviziunii administrativ-teritoriale;
c) creanta este dreptul creditorului de a pretinde de la debitor executarea unei obligatii si constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor;
d) creanta certa este creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta;
e) creanta lichida si exigibila este o creanta al carei cuantum este determinat prin insusi actul de creanta sau este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau/si al altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, a carei scadenta a expirat, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de un calcul special;
f) creantele bugetare locale reprezinta creantele provenind din impozite si taxe locale, contributii, amenzi, chirii, redevente si alte venituri bugetare, precum si majorarile de intarziere datorate bugetelor locale;
g) creantele garantate sunt creantele persoanelor fizice sau persoanelor juridice care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
h) creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia;
i) tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii, curente, scadente, inclusiv sub conditie acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel sunt mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
j) tabelul definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei;
k) creditorul este persoana fizica sau persoana juridica, titular al unui drept de creanta asupra patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia bunurilor proprietate publica, si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Au calitatea de creditor si salariatii unitatii administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului judetean, al primarului general al municipiului Bucuresti si din institutiile ori serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, finantate integral sau partial prin subventii de la bugetul local;
l) creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituit garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii si/sau platite drept creante curente aferente activitatilor curente. Acestia sunt creditorii a caror creanta nu este insotita de vreo garantie reala sau personala, executarea ei fiind garantata numai prin dreptul de gaj general al creditorilor asupra intregului patrimoniu al debitorului;
m) criza financiara este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, pe o anumita perioada de timp. Criza financiara este prezumata in urmatoarele situatii:
m1) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu exceptia celor aflate in litigiu comercial;
m2) neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul local de venituri si cheltuieli sau in bugetele institutiilor ori serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei;
n) datoria este totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale sau ale serviciilor publice aflate in subordine, la un moment dat, provenind din neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, persoanelor fizice sau persoanelor juridice rezidente si/sau nerezidente in Romania, respectiv salariatilor unitatii administrativ-teritoriale, in ceea ce priveste drepturile salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli;
o) dreptul real este dreptul subiectiv, patrimonial, in temeiul caruia titularul sau poate sa exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, in mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane. Drepturile reale pot fi:
o1) drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie;
o2) drepturi reale accesorii: dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile;
p) dreptul de retentie confera detinatorului unui bun al altei persoane fizice sau persoane juridice posibilitatea de a refuza restituirea sa pana cand creditorul isi executa obligatia pe care o are catre detinator, platindu-i sumele cheltuite cu bunul. El se constata de instanta, la cererea partii interesate, fiind recunoscut ca o garantie prin plata a creantei, si dureaza pana la efectuarea platii;
q) fideiusiunea este o cautiune, un contract prin care o persoana se angajeaza in fata creditorului sa execute obligatia debitorului in cazul in care acesta nu ar executa-o el insusi la termen. Fideiusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral, cu titlu gratuit, cu respectarea dispozitiilor Codului civil si ale Codului de procedura civila.
Fideiusiunea poate fi de 3 feluri:
q1) fideiusiune conventionala, care se distinge prin aceea ca debitorul si creditorul sunt de acord ca este necesara aducerea unui garant;
q2) fideiusiune legala, care se caracterizeaza prin aceea ca obligatia debitorului de a aduce un garant pentru garantarea obligatiilor ce ii revin este instituita printr-o dispozitie imperativa a legii;
q3) fideiusiune judiciara, a carei particularitate este faptul ca instanta judecatoreasca dispune, intr-o anumita cauza, cu solutionarea careia a fost investita, aducerea unui fideiusor care sa isi asume obligatia de a garanta plata de catre debitor a ceea ce datoreaza creditorului sau;
r) insolventa este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, pe o anumita perioada de timp. Insolventa este prezumata in urmatoarele situatii:
r1) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale, fara a se lua in calcul cele aflate in litigiu comercial;
r2) neachitarea drepturilor salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei;
s) serviciile publice esentiale sunt servicii publice fara de care unitatea administrativ-teritoriala nu poate functiona, stabilite prin hotarare a Guvernului in termen de 75 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
CAP. II
Criza financiara
SECTIUNEA 1
Instituire
ART. 3
(1) Situatia crizei financiare poate fi sesizata potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Autoritatea deliberativa ia act, prin adoptarea unei hotarari, de existenta situatiei de criza financiara, mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara si analizeaza propunerile strategice preliminare care sa fie cuprinse in planul de redresare financiara elaborat de catre ordonatorul principal de credite.
(3) Ordonatorul principal de credite solicita inregistrarea hotararii autoritatii deliberative de declarare a crizei financiare, in termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea acesteia, in registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea comunica lunar Ministerului Finantelor Publice situatiile de deschidere sau de inchidere a crizelor financiare inregistrate.
SECTIUNEA a 2-a
Registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale
ART. 4
(1) Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti gestioneaza registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, in care sunt inscrise toate unitatile administrativ-teritoriale aflate in situatie de criza financiara, potrivit prevederilor art. 74 alin. (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publica si se actualizeaza permanent pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(2) Procedurile privind raportarea situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale si inregistrarea lor la registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
SECTIUNEA a 3-a
Comitetul pentru situatii de criza financiara si planul de redresare financiara
ART. 5
(1) In termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, se constituie comitetul pentru situatii de criza financiara, prin ordin al prefectului. Acesta se convoaca de catre prefect. Comitetul include urmatoarele persoane:
a) primarul sau presedintele consiliului judetean, al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara, dupa caz;
b) seful compartimentului financiar-contabil al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara;
c) conducatorul serviciului public de interes local care a generat starea de criza financiara, dupa caz;
d) un reprezentant al autoritatii deliberative a unitatii administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara;
e) un reprezentant al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti;
f) un reprezentant al structurii asociative a autoritatilor administratiei publice locale din a carei categorie face parte unitatea administrativ-teritoriala in cauza.
(2) Comitetul pentru situatii de criza financiara este legal constituit in prezenta tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simpla.
(3) In termen de 30 de zile de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, ordonatorul principal de credite impreuna cu ceilalti membri ai comitetului pentru situatii de criza financiara pregatesc un plan de redresare financiara a unitatii administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.
(4) Planul de redresare financiara cuprinde:
1. o prezentare a situatiei economico-financiare a unitatii administrativ-teritoriale;
2. masuri care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe durata aplicarii planului de redresare financiara;
3. masuri de imbunatatire a managementului financiar si a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizarii serviciilor publice esentiale;
4. masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de generare de venituri suplimentare;
5. masuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, care presupune:
a) analiza tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare, recomandari pentru cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor, precum si elaborarea de rectificari ale bugetului local;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor pentru anul curent si pentru urmatorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizarii si gestionarii aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, a serviciilor si institutiilor publice de interes local sau judetean, dupa caz;
7. stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective, persoane responsabile si termene.
(5) Planul de redresare financiara se aproba, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotarare a autoritatii deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 6
La elaborarea planului de redresare financiara, atributiile comitetului pentru situatii de criza financiara sunt:
a) verifica estimarea veniturilor unitatilor administrativ-teritoriale si analizeaza gradul de colectare a veniturilor proprii, estimeaza veniturile din impozitul pe venit si sumele destinate echilibrarii bugetelor locale;
b) cerceteaza cauzele lipsei de fonduri si furnizeaza solutii cu privire la modalitatea de finantare a activitatilor pentru indeplinirea atributiilor din sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
ART. 7
Planul de redresare financiara poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de cate ori este necesar, in cazul in care apar date, informatii sau fapte necunoscute la momentul aprobarii acestuia, daca acestea pot impiedica procesul de redresare financiara. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite impreuna cu membrii comitetului pentru situatii de criza financiara si se supune aprobarii autoritatii deliberative.
ART. 8
Implementarea planului de redresare financiara este obligatorie pentru autoritatea administratiei publice locale implicate si pentru institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, care intra in sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.
ART. 9
Ordonatorul principal de credite transmite, cel putin o data pe luna, un raport detaliat despre implementarea masurilor si activitatilor cuprinse in planul de redresare financiara catre autoritatea deliberativa si catre membrii comitetului pentru situatii de criza financiara.
ART. 10
Controlul executarii si indeplinirii masurilor cuprinse in planul de redresare financiara este realizat de comitetul pentru situatii de criza financiara.
ART. 11
Pe perioada implementarii planului de redresare financiara ordonatorul principal de credite nu poate, fara aprobarea emisa de autoritatea deliberativa si fara avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara:
a) sa ia nicio decizie care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare;
b) sa initieze infiintarea de noi servicii publice sau institutii;
c) sa angajeze personal suplimentar;
d) sa dea curs oricaror obligatii financiare contractate si necuprinse in planul de redresare financiara pentru rezolvarea situatiei de criza financiara;
e) sa imprumute fonduri, cu exceptia imprumuturilor de refinantare;
f) sa participe la infiintarea ori finantarea unor asociatii de dezvoltare intercomunitara sau orice alte forme de asociere;
g) sa participe cu capital social la infiintarea de societati comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.
SECTIUNEA a 4-a
Incetarea crizei financiare
ART. 12
Autoritatea deliberativa declara, la cererea ordonatorului principal de credite si cu avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara, incetarea situatiei de criza financiara, prin adoptarea unei hotarari, daca:
a) criteriile prevazute la art. 2 lit. m) nu s-au mai evidentiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt indeplinite criteriile pentru declararea starii de insolventa, prevazute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, caz in care unitatea administrativ-teritoriala este supusa procedurii insolventei.
ART. 13
In situatia prevazuta la art. 12, ordonatorul principal de credite notifica, in termen de 5 zile, directia generala a finantelor publice judeteana, in vederea radierii inscrierii crizei financiare a unitatii administrativ-teritoriale din registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale.
CAP. III
Insolventa
SECTIUNEA 1
Participantii la procedura insolventei
ART. 14
(1) Sunt competenti sa aplice procedura insolventei, potrivit prezentei ordonante de urgenta: ordonatorul principal de credite, autoritatile deliberative, instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor si administratorul judiciar.
(2) Participantii la procedura insolventei prevazuti la alin. (1) trebuie sa asigure, cu celeritate, intocmirea documentelor si realizarea operatiunilor.
SECTIUNEA a 2-a
Instantele judecatoresti
ART. 15
Toate procedurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia recursului prevazut la art. 18, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva si sunt exercitate de un judecator-sindic.
ART. 16
Citarea partilor, precum si comunicarile sau anunturile cu privire la alte acte de procedura se realizeaza, de regula, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
ART. 17
Curtea de apel este instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art. 21. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii, daca legea nu prevede altfel.
ART. 18
Recursul se judeca de completele specializate, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii dosarului la curtea de apel.
ART. 19
Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic, in cadrul procedurii de insolventa a unei unitati administrativ-teritoriale, se constituie un singur dosar.
SECTIUNEA a 3-a
Judecatorul-sindic
ART. 20
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza in mod aleatoriu, in sistem informatizat, potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 21
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa;
b) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala impotriva opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, a unui administrator judiciar, stabilirea atributiilor, onorariului, exercitarea controlului asupra activitatii acestuia si, daca este cazul, inlocuirea acestuia pentru motive temeinice;
d) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru anularea transferurilor de active efectuate anterior deschiderii procedurii;
e) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala sau de creditori, precum si de alte persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar;
f) admiterea si confirmarea planului de redresare a starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, denumit in continuare planul de redresare;
g) solutionarea contestatiilor formulate impotriva rapoartelor administratorului judiciar;
h) suspendarea procedurilor de executare silita impotriva unitatii administrativ-teritoriale;
i) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru suspendarea platilor efectuate de unitatea administrativ-teritoriala catre creditori dupa declararea starii de insolventa si pana la elaborarea planului de achitare a debitelor catre creditori;
j) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar si de comitetul creditorilor pentru anularea actelor frauduloase incheiate de ordonatorul principal de credite conform prevederilor art. 73 si 75;
k) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar privind suspendarea calitatii de ordonator principal de credite si pronuntarea hotararii in acest sens;
l) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii de insolventa;
m) stabileste amenzi, potrivit prevederilor legale.
ART. 22
Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau ordonatorului principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale daca acestuia nu i s-a suspendat dreptul de a exercita atributiile de ordonator principal de credite potrivit art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 23
Daca examinarea elementelor supuse deliberarii nu poate fi finalizata intr-o zi, lucrarile sedintei de judecata continua de drept in urmatoarea zi lucratoare, fara notificare prealabila.
ART. 24
(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Acestea pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art. 24 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.
SECTIUNEA a 4-a
Adunarea creditorilor si comitetul creditorilor
ART. 25
(1) Adunarea creditorilor este convocata prin notificare si prezidata de administratorul judiciar daca prezenta ordonanta de urgenta sau judecatorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar.
(2) Creditorii mentionati in lista depusa de unitatea administrativ-teritoriala, potrivit prevederilor art. 55 lit. c) sunt convocati de administratorul judiciar in cazurile prevazute expres de prezenta ordonanta de urgenta si ori de cate ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor poate fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
ART. 26
Convocarea adunarii creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de zi a sedintei. Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
ART. 27
Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
ART. 28
Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii pot vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul este semnata de creditor. Scrisoarea legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat sau inscrisul in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil se comunica prin orice mijloace si este inregistrata la administratorul judiciar, cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului.
ART. 29
La sedintele adunarii creditorilor pot participa unul sau 2 reprezentanti ai salariatilor autoritatii administratiei publice locale, care voteaza in ceea ce priveste creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti cuvenite acestora.
ART. 30
Procesul-verbal al adunarii creditorilor este semnat de presedintele de sedinta si include un rezumat al tuturor dezbaterilor, votul creditorilor pentru fiecare element si deciziile aprobate.
ART. 31
Adunarea creditorilor are dreptul de a examina situatiile financiare ale unitatii administrativ-teritoriale, rapoartele redactate de comitetul creditorilor, masurile luate de administratorul judiciar si impactul acestora si poate propune alte masuri.
ART. 32
Cu exceptia situatiilor in care legea cere in mod expres o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor se organizeaza in prezenta detinatorilor de creante care reprezinta cel putin 30% din valoarea totala a creantelor creditorilor, iar deciziile aprobate de Adunarea creditorilor sunt adoptate prin votul majoritatii, din punct de vedere al valorii creantelor prezente.
ART. 33
La prima sedinta a adunarii creditorilor, aceasta poate numi un comitet al creditorilor, format din 3-7 creditori, desemnati dintre creditorii ce detin creante garantate sau chirografare.
ART. 34
(1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia unitatii administrativ-teritoriale si sa faca recomandari Adunarii creditorilor cu privire la planul de redresare;
b) sa ia la cunostinta de rapoartele intocmite de administratorul judiciar sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
c) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
d) sa solicite administratorului judiciar, in temeiul art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale;
e) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de unitatea administrativ-teritoriala in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar.
(2) Comitetul creditorilor se intruneste lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor au loc in prezenta administratorului judiciar si sunt consemnate intr-un proces-verbal, care reda pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se abtine de la vot.
(6) In cazul in care solutia adoptata de comitetul creditorilor nu raspunde intereselor acestora, orice creditor poate formula contestatie impotriva actiunilor, masurilor sau deciziilor luate de comitetul creditorilor la adunarea creditorilor, in termen de 10 zile calendaristice de la adoptare, dupa ce, in prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate.
SECTIUNEA a 5-a
Administratorul judiciar
ART. 35
La instituirea proc… [continut trunchiat]