În primul rând, am abordat subiectul legat de Programul Prima Casă. Până astăzi, în cadrul Programului Prima Casă, există 11500 de solicitări şi au fost acordate garanţii de stat în vlaoare de 485 milioane de euro. Practic, putem considera că, după în 6 luni de funcţionare, programul şi-a atins scopul pentru care l-am conceput, acela de a veni în sprijinul a 11500 de cetăţeni români care nu mai plătesc chirie, iar cu banii cu care plăteau chiria, astăzi au posibilitatea de a avea o casă în proprietate.
Fac precizarea că am decis în şedinţa de guvern de astăzi să prelungim actuala formă a Programului Prima Casă până în data de 15 februarie. Asta ce înseamnă? Că toţi românii care au şi vor avea încheiate de antecontracte de vânzare-cumpărare în formă autentică sau sub semnătură privată, până la data de 15 februarie, vor putea să-şi achiziţioneze în continuare locuinţe în actuala formă a Programului Prima Casă. Acesta rămâne neschimbat până la data de 15 februarie.
După 15 februarie, Guvernul va veni cu o formulă restructurată a Programului Prima Casă, în care, fără să renunţăm la componenta actuală pe care o avem şi care pune accent majoritar pe locuinţele finalizate, îi vom imprima o nouă direcţie, în care să punem accent mai mare pe construcţia de locuinţe noi, de la zero, pentru a întări efectul multiplicator în economie. Avem în vedere acest lucru pentru a putea relansa domeniul construcţiilor, piaţa construcţiilor şi pentru a da economiei un prilej de putea avea resurse financiare suplimentare, utilizând garanţiile guvernamentale.
Astăzi cum este situaţia? Programul permite, în acest moment, orice formă de achiziţionare a unei locuinţe. Să fie cumpărată de la zero, la roşu, sau finalizată. Din datele pe care le avem, peste 85% din locuinţele achiziţionate din cele 11.500 sunt locuinţe finalizate, iar peste două treimi dintre cei care au cumpărat locuinţe sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Deci, programul şi-a atins efectul pe care l-am dorit: acela de a avea şi o componentă socială, acela de a sprijinii tinerii care plăteau chirie şi nu numai, dar, cu preponderenţă, se pare că ei au fost principalii beneficiari. Vom continua şi din 15 februarie, pe o anumită componentă, dar vom redirecţiona o parte din garanţiile guvernamentale rămase şi care vor fi utilizate în 2010 pentru a avea un efect multiplicator în economie, pe piaţa construcţiilor şi de susţinere a economiei naţionale.
Cu alte cuvinte, până în 15 februarie mergem cu actuala formulă, după 15 februarie va fi o nouă formulă a Programului Prima Casă, conservând o parte din ceea ce avem în momentul de faţă.
La nivel de strategie, am decis astăzi câteva lucruri importante. Legat de fondurile europene. Am decis să înfiinţăm Consiliul interministerial privind absorbţia fondurilor europene. În noua formulă a guvernului, după modelul pe care l-am avut în anul 2009. Acest consiliu interministerial se află sub coordonarea directă a primului-ministru şi vizează utilizarea acestui avantaj pe care îl are România, şi anume, acela de a adduce bani europeni aici, acasă, de a putea moderniza infrastructura din această ţară şi alte domenii ale economiei naţionale, pe baza programelor operaţional-sectoriale care se află derulare, în raport cu Comisia Europeană. Avem în vedere fonduri preaderare şi postaderare, care trebuie să fie absorbite. Prin Legea bugetului dăm déjà un impuls important prin asigurarea cofinanţării pentru atragerea acestor fonduri europene, iar prin monitorizarea săptămânală a acestor programe operaţional-sectoriale, aflate sub coordonarea directă a miniştrilor, sperăm să aducem, în continuare, în România, bani pe care putem să-i avem în vederea modernizării ţării.
În al doilea rând, am înfiinţat Consiliul interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale. E vorba de un comandament de luptă împotriva evaziunii fiscale, pentru că sunt convins, aşa cum o ştiu foarte mulţi români, că una din sursele importante de venituri la buget o reprezintă combaterea şi diminuarea evaziunii fiscale.
Acest guvern are toată determinarea, forţa şi capacitatea de a lupta cu fenomenul evaziunii fiscale, de a tăia de la rădăcină sursele evaziunii şi de a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, bani cu care să putem avea lucrări de infrastructură finanţate, dar şi acoperirea obligaţiilor statului de natură socială.
Pentru aceasta, am cooptat în acest consiliu interministerial al comandamentului de luptă împotriva evaziunii fiscale – sau pentru combaterea evaziunii fiscale – reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, în special structura ANAF, reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi reprezentanţi de la celelalte ministere cu componente pe evaziune fiscală. Avem ca sarcină ca în fiecare săptămână acest consiliu interministerial să rezolve o parte din sesizările pe care le primim de la diverse instituţii ale statului, iar pe de altă parte să perfecţionăm şi să eliminăm din legislaţie acele surse şi resurse care mai pot constitui pretext de evaziune fiscală. Deci: fonduri europene, combaterea evaziunii fiscale sunt două direcţii majore cu care guvernul porneşte la drum în acest an, pe perioada întregului mandat, ca o formă de respect în primul rând pentru banii românilor şi în acelaşi timp ca o dorinţă de a avea resurse financiare suplimentare la bugetul de stat.
Am reactivat, de asemenea, Consiliul de raţionalizare a cheltuielilor publice. Acest consiliu a funcţionat şi anul trecut, este cel care a stat la baza reformei agenţiilor statului, care ne-a oferit datele necesare cu privire la modul în care diverse agenţii şi structuri ale statului cheltuiesc banul public. Acest consiliu va funcţiona în continuare, va fi coordonat de un consilier al primului-ministru şi va avea în structura sa reprezentanţi de la finanţe, de la interne, de la muncă şi de la alte departamente guvernamentale, de la Corpul de control al guvernului, care vor oferi informaţii guvernului, primului-ministru, pentru a lua decizii acolo unde se constată în continuare modalităţi prin care se risipesc banii publici. El nu va putea lua decizii, dar va putea pregăti deciziile pe care primul-ministru, guvernul şi membrii cabinetului le vor lua pentru a tăia, acolo unde mai există – şi din nefericire mai există – surse de risipă a banului public în această ţară, încât să cheltuim fiecare leu pe care românii îl plătesc din impozite şi taxe în mod corect şi în interes public.
Din perspectiva priorităţilor legislative imediate pe care guvernul le are în vedere, am stabilit astăzi următoarele. Efortul imediat după legea bugetului de stat, care sperăm să fie aprobată până la mijlocul lunii ianuarie, va fi redirecţionat spre legea sistemului de pensii pe care Ministerul Muncii cu Ministerul Finanţelor o au pregătită atât pentru dezbaterea parlamentară cât şi pentru a oferi toate explicaţiile necesare. Imediat după legea bugetului vom începe discuţia pe marginea acestei legi extrem de importante pentru ceea ce înseamnă susţinerea în România a plăţii pensiilor, pe termen mediu şi lung, eliminarea privilegiilor sau discriminărilor şi câştigarea siguranţei că fiecare ban plătit pe baza principiului cotributivităţii se regăseşte într-o pensie decentă pentru fiecare român.
Doi: legea educaţiei naţionale. Această lege va fi rediscutată în Parlamentul României. Curtea Constituţională a apreciat printr-o decizie unică faptul că această lege nu poate fi promovată prin asumare, ci doar printr-o dezbatere parlamentară, fără să existe, evident, foarte multe argumente. Deciziile Curţii se respectă, însă, nu se discută, ne vom supune deciziei Curţii Constituţionale şi vom rediscuta legea educaţiei naţionale, o lege extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă modernizarea învăţământului românesc, descentralizarea de care are nevoie sistemul educaţional şi oferirea pentru fiecare elev şi student din această ţară a şansei de a avea o educaţie de nivel european, de la grădiniţă până la universitate, pentru toţi românii, indiferent de etnie.
În al treilea rând: legea responsabilităţii fiscale, pe care am depus-o la parlament şi vom merge ori de câte ori va fi nevoie în comisiile de specialitate, în plenul camerelor, pentru a o susţine şi a se adopta cât mai repede cu putinţă, întrucât ea vizează o disciplină a sistemului fiscal din România, disciplină atât de necesară având în vedere multitudinea de legi şi de regulamente existente.
Nu în ultimul rând, prioritate imediată: aplicarea actelor normative care vizează descentralizarea şi standardele de cost pentru diverse domenii ale economiei. Descentralizarea va continua în administraţie, în sănătate, agricultură, cultură, protecţie socială, sau mai bine spus domeniul muncii şi asistenţei sociale, adică în toate acele domenii unde decizia va putea fi luată mai uşor de către autorităţile care sunt cele mai apropiate de cetăţean, acolo vom îndrepta competenţele care astăzi aparţin Bucureştiului, aparţin planului naţional. Vom aplica, cu alte cuvinte, principiul subsidiarităţii şi, în acelaşi timp, să ştie fiecare autoritate locală că vom aplica principiul potrivit căruia nici o descentralizare de sarcini nu se va face fără o descentralizare de resurse aferente, pentru ca serviciile oferite cetăţenilor să nu sufere şi să aibă asigurate sursele de finanţare. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de administraţie sau de alte componente, aceste resurse financiare vor însoţi procesul de descentralizare. Pentru că vrem, pe această cale, ca oamenii să facă tot mai puţine drumuri la Bucureşti pentru motive administrative birocratice, funcţionăreşti, care consumă energie, timp şi bani. Foarte multe dintre aceste decizii pot fi luate acasă, de către autorităţi responsabile ale statului, fie alese, fie numite în funcţie de competenţe, iar centrul trebuie să îşi păstreze puterea de control al acestor activităţi desfăşurate la nivel judeţean, nu să fie nevoie fiecare român să ajungă la Bucureşti pentru a obţine o ştampilă, un aviz sau o semnătură.
Aceste competenţe pot fi delegate şi exercitate prin principiul descentralizării de către structuri locale sau judeţene, cu realizarea principiului subsidiarităţii, prin realizarea descentralizării, ca fiecare român să simtă practic ce înseamnă această descentralizare. Cuvântul este sec în sine, nu spune nimic, dar el, în plan concret, înseamnă pentru fiecare român faptul că va economisi timp şi bani, fără să mai fie nevoie să ajungă să bată la uşile ministerelor de la Bucureşti, ale agenţiilor, ale altor structuri centrale şi să aibă posibilitatea ca la nivel local, printr-o administraţie eficientă, responsabilă în faţa cetăţeanului, pentru că e plătită din banul cetăţeanului, să rezolve la timp problemele cu care se confruntă. Şi ştim foarte bine cu toţii, cu cât avem mai multe ştampile, cu atât avem mai multe surse de corupţie. Diminuarea numărului de ştampile ale administraţiei va însemna şi o diminuare a corupţiei în această ţară, doar prin faptul că vom restrânge numărul organismelor care vor da avize şi ştampile vom da eficienţă şi unei mai bune utilizării a banului public, vom elimina, pe cât este posibil, toate sursele de corupţie, iar, în ultimă instanţă, cetăţeanul va fi beneficiarul acestor măsuri care vizează reforma sistemului administrativ prin procedura descentralizării.
Acestea sunt cele patru lucruri pe care le-am stabilit în guvern, la care, evident, menţionez reformarea impozitului forfetar sau a impozitului minim, unde ministrul Finanţelor a primit mandat să pregătească noua formulă a impozitului minim, care va fi cu adevărat un impozit forfetar în sensul propriu al cuvântului – ceea ce avem astăzi nu este impozit forfetar, este impozit minim. El şi-a atins obiectivele pentru care a fost conceput, urmând să fie transformat într-un impozit forfetar, restrâns la acele domenii ale economiei naţionale unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută altfel. Aceste lucruri vor fi abordate imediat după adoptarea Legii bugetului de stat, ca priorităţi în Guvern şi în Parlament, de către Guvern prin susţinerea pe care o vom realiza acolo. Două întrebări pentru mine, după care colegii mei vor rămâne pentru alte detalii.
Reporter: Domnule prim-ministru, legat de Programul Prima Casă/…/ vor fi făcute pe banilor firmelor de construcţii şi apoi îşi vor recupera banii, aşa cum se discuta iniţial?
Emil Boc: V-aş ruga să ne permiteţi ca despre noua formă a Programului Prima Casă” să vorbim doar după data de 15 februarie. Până atunci vom culege opinii de la mediul bancar. De altfel, în această seară este o întâlnire la Ministerul Finanţelor între mediul bancar, Fondul de Garantare, oamenii de afaceri, pentru a culege punctele lor de vedere după experienţa primului an. Ne vom consulta cu Parlamentul, ne vom consulta cu colegii din Guvern, iar după 15 februarie vom aplica noua formulă a Programului Prima casă. În esenţă, ceea ce gândim este: nu renunţăm în totalitate la prima formulă, dar încercăm să punem accent mai mare pe ce înseamnă construcţie de la zero, pentru a avea efect multiplicator în economie al banilor pe care îi asigurăm prin garanţiile de stat.
Reporter: Suplimentaţi garanţiile de la Fondul de Garantare în acest an?
Emil Boc: Ne vom încadra în plafoanele pe care le avem aprobate prin Legea bugetului de stat cu privire la garanţii guvernamentale, fără să alocăm întregul plafon al garanţiilor de stat pentru Programul Prima casă, pentru că, aşa cum v-am spus, vom avea nevoie în acest an să suţinem şi alte domenii ale economiei naţionale prin sistemul garanţiilor guvernamentale, şi de aceea vom face o partajare corectă a nivelului de garanţiilor.
Reporter: /…/
Emil Boc: Au fost cheltuiţi, repet, 485 milioane de euro în 2009, ca şi garanţii guvernamentale pentru Programul Prima casă. Vom vedea câţi bani se consumă până în 15 februarie, pentru că merge în continuare programul. Deci fiecare cetăţean român să fie liniştit; dacă a plătit antecontractul de vânzare-cumpărare poate să-şi achiziţioneze casa prin acest program. Să nu aibă nici o problemă. Toţi cei care până în 15 februarie au antecontract, merg mai departe. Reformularea lui va apărea cu 15 februarie înainte şi după aceea, băncile, împreună cu Fondul de Garantare, vor avea mecanismul de continuare al programului. Atunci vom şti exact să vă spunem şi cât va fi pe fiecare componentă nivelul garanţiilor guvernamentale.
Reporter: Actul normativ referitor la companii energetice, a fost decis astăzi, sau a fost amânat?
Emil Boc: Nu, nu am decis astăzi acest aspect, am lăsat la dispoziţia membrilor Cabinetului să studieze acest act normativ, urmând ca într-una din sedinţele viitoare să adoptăm acest act.
Reporter: …impozitul ultima formă când va fi aplicat?
Emil Boc: Împreună cu ministrul Finantelor vă vom comunica data exactă după consultarea pe care o vom facem cu mediul de afaceri şi după găsirea resurselor financiare prin care să acoperim actuala formulă a impozitului. Este una din priorităţile la care lucrăm alături de cele pe care vi le-am prezentat. Vă mulţumesc. Vă doresc o seară plăcută.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 06.01.2010