Stilul trebuie sa fie direct, cu note de traire autentica, textul trebuie sa contina interogatii si exclamatii retorice, vocative si putine epitete si comparatii.
Textul nu debuteaza printr-o formula protocolara, ci abrupt, prin referire la momentul scrierii, la imaginea celui drag, la starea sufleteasca a expeditorului.
Structura:
• Localitatea si data sunt notate ca in scrisoarea familiala.
• Formula de adresare poate avea note mai intime, dar in limitele decentei: “Iubita mea”, “Scumpul meu prieten” etc.
• Cuprinsul: aici intalnim sentimentele notate direct sau indirect fata de fiinta draga, la dorul cauzat de departarea celor doi, la proiecte de viitor etc.
• Incheiere: aici pot aparea formule mai indraznete, legate intim de cuprinsul scrisorii: “Cu mult dragoste…”, “ Uita-ma, iubito!”, “Nu ma uita…”, “Primeste-ma in visurile tale…” etc.
• Semnatura poate consta intr-un diminutiv sau pseudonim cunoscut de cel/cea caruia/careia i se scrie. De ex.: “Puiu”, “Motanel” etc.