Guvernul României a emis HGR 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020. Actul normativ a fost publicat in Monitorul Oficial 750 din 2013.
Principalele angajamente ale Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice in domeniul prevenirii si gestionarii deseurilor
Sistemele socioeconomice trebuie sa se dezvolte in limitele capacitatii de suport a componentelor capitalului natural si orice investitie in domeniul deseurilor trebuie privita deopotriva prin prisma costurilor, dar si a beneficiilor aduse pentru mediu, societate si economie.
Luand in considerare aceste aspecte ne propunem:
– prioritizarea eforturilor in domeniul gestionarii deseurilor in linie cu ierarhia deseurilor (prevenirea; pregatirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operatiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea energetica; eliminarea);
– dezvoltarea de masuri care sa incurajeze prevenirea generarii de deseuri si reutilizarea, promovand utilizarea durabila a resurselor;
– cresterea ratei de reciclare si imbunatatirea calitatii materialelor reciclate, lucrand aproape cu sectorul de afaceri si cu unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile;
– promovarea valorificarii deseurilor din ambalaje, precum si a celorlalte categorii de deseuri;
– reducerea impactului produs de carbonul generat de deseuri;
– incurajarea producerii de energie din deseuri pentru deseurile care nu pot fi reciclate;
– organizarea bazei de date la nivel national si eficientizarea procesului de monitorizare;
– implementarea conceptului de „analiza a ciclului de viata” in politica de gestionare a deseurilor.
Pentru imbunatatirea serviciilor catre populatie si sectorul de afaceri ne propunem:
– incurajarea investitiilor verzi;
– sustinerea initiativelor care responsabilizeaza populatia pentru a reduce, a reutiliza, a recicla si a valorifica deseurile din gospodarii;
– colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale pentru cresterea eficientei si calitatii deseurilor colectate, facandu-le mai usor de reciclat si valorificat;
– colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale si sectorul de afaceri pentru imbunatatirea sistemelor de colectare separata si tratare a deseurilor.
Cuvant-inainte
Provocarile ecologice de la sfarsitul secolului al XX-lea au condus la o reorientare a perceptiilor referitor la modul in care „mediul” si societatea umana se influenteaza reciproc, statele lumii facand eforturi conjugate pentru a face fata noilor probleme aparute: globalizarea, criza economica, energetica, schimbarile climatice, pierderea diversitatii sistemelor biologice si ecologice si deteriorarea calitatii mediului abiotic.
Problemele cu care ne confruntam astazi sunt legate de dorinta de dezvoltare sociala si economica, pe de o parte, si mentinerea calitatii vietii, pe de alta parte. In procesul de dezvoltare, capacitatile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apa si sol) la tipuri diferite de poluare sunt rareori luate in considerare. Problemele de poluare a mediului devin astfel complexe si creeaza risc de mediu ridicat.
Principiul actiunii preventive este unul din principiile care stau la baza Ordonantei de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, prezentand ierarhia deseurilor care „se aplica in calitate de ordine a prioritatilor in cadrul legislatiei si a politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor, astfel: prevenirea, pregatirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operatiuni de valorificare (de exemplu, valorificarea energetica) si, ca ultima optiune, eliminarea”.
Aplicarea principiilor dezvoltarii durabile implica o noua abordare privind deseurile utilizand concepte de baza ecologice pentru a cantari cu precizie proiectele propuse in acest domeniu cu resursele de mediu existente. Resursele regenerabile si neregenerabile si serviciile asigurate de catre componentele capitalului natural constituie suportul pentru productia de bunuri si servicii furnizate capitalului socioeconomic uman, influentand direct calitatea sanatatii populatiei.
In acest sens noua Strategie nationala de gestionare a deseurilor propune cadrul de masuri care sa asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe productie si consum la un model bazat pe prevenirea generarii deseurilor si utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurand astfel prezervarea resurselor naturale nationale, creand premisele reconcilierii imperativelor economice si „de mediu”.
Ministrul mediului si schimbarilor climatice
1. Introducere
1.1. Scopul Strategiei nationale de gestionare a deseurilor
Strategia nationala de gestionare a deseurilor (SNGD) a aparut din necesitatea identificarii obiectivelor si politicilor de actiune, pe care Romania trebuie sa le urmeze in domeniul gestionarii deseurilor in vederea atingerii statutului de societate a reciclarii.
Problematica privind impactul negativ asupra mediului si sanatatii umane, ca urmare a eliminarii deseurilor prin utilizarea unor metode si tehnologii nepotrivite, ramane de actualitate mai ales in contextul tendintei sustinute de crestere a cantitatilor de deseuri generate. Devine astfel necesara includerea in prioritatile strategice a unor aspecte la fel de importante, precum declinul resurselor naturale si oportunitatea utilizarii deseurilor ca materie prima pentru sustinerea unor activitati economice.
Constructia unei viziuni durabile asupra gestionarii deseurilor impune luarea in considerare a „modelului natural”, respectiv a modului potrivit caruia are loc, in sistemele ecologice naturale, procesarea reziduurilor rezultate din activitatea organismelor vii. In natura, „deseurile” generate de organismele vii sunt reintegrate in circuitele biogeochimice naturale prin procese de descompunere si „reciclare” care stau la baza dezvoltarii unor noi lanturi trofice, adica a unui intreg lant de compartimente (grupuri de organisme) care proceseaza aceasta materie in scopul autosustinerii energetice. Altfel spus, „in natura deseurile dintr-un proces sunt intotdeauna un nutrient, un material sau o sursa de energie pentru un alt proces. Totul ramane in fluxul de nutritie. Astfel, solutia nu numai pentru provocarile de mediu privind poluarea, ci si pentru provocarile economice privind lipsurile poate fi gasita in aplicarea modelelor pe care le putem observa intr-un ecosistem natural.”
In sistemele socioeconomice (dominate de om), cea mai mare pondere a deseurilor a fost si continua sa fie considerata neutilizabila, principala preocupare legata de gestionarea acestora fiind identificarea solutiilor de eliminare.
Pe fondul scaderii/alterarii continue a resurselor naturale, precum si a necesitatii conservarii acestora (in principal a celor de natura biologica) este necesar sa reevaluam optiunile privind gestionarea deseurilor de origine antropica, in sensul cresterii gradului de valorificare a acestora si de reducere drastica a cantitatilor care necesita eliminare. In acest sens trebuie aplicata ierarhia deseurilor cu accent pe prevenirea generarii deseurilor, pregatirea pentru reutilizare, reciclarea si valorificarea, in timp ce depozitarea deseurilor trebuie interpretata ca ultima optiune disponibila care corespunde celui mai ridicat nivel de pierdere si alterare a resurselor.
In sensul celor afirmate scopul SNGD este de a indrepta Romania catre o „societate a reciclarii” prin:
– prioritizarea eforturilor din domeniul gestionarii deseurilor in conformitate cu ierarhia deseurilor;
– incurajarea prevenirii generarii deseurilor si reutilizarea pentru o mai mare eficienta a resurselor;
– dezvoltarea si extinderea sistemelor de colectare separata a deseurilor in vederea promovarii unei reciclari de inalta calitate;
– dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalatiilor de reciclare si/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere si utilizare a materiei prime din deseuri;
– sustinerea recuperarii energiei din deseuri, dupa caz, pentru deseurile care nu pot fi reciclate;
– reducerea cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare.
1.2. De ce o Strategie nationala de gestionare a deseurilor?
SNGD este promovata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC), conform atributiilor si responsabilitatilor care ii revin in baza Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, si urmareste sa creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel national, eficient din punct de vedere ecologic si economic.
SNGD stabileste politica si obiectivele strategice ale Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor pe termen scurt (anul 2015) si mediu (anul 2020). Pentru implementarea pe termen scurt a strategiei se elaboreaza Planul national de gestionare a deseurilor (PNGD), ce contine detalii referitoare la actiunile care trebuie intreprinse pentru indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni, cuprinzand tinte, termene si responsabilitati pentru implementare.
Aceasta noua strategie este elaborata luand in considerare progresul inregistrat, noile concepte internationale, precum si provocarile viitoare carora Romania trebuie sa le raspunda.
SNGD trebuie sa se alinieze la noile cerinte legislative, la noile evolutii tehnologice din domeniu si sa imbunatateasca participarea publicului la luarea deciziei de mediu prin programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor.
1.3. Istoricul planificarii strategice in domeniul gestionarii deseurilor
Prima SNGD a fost aprobata in anul 2004 pentru perioada 2003-2013, cu 3 ani inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE). Acest document a fost realizat in conformitate cu obiectivele politicii nationale de protectie a mediului si de dezvoltare durabila de la acea data si a stat la baza elaborarii PNGD, ambele documente fiind aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.470/9 septembrie 2004.
Pe baza acestor doua documente au fost elaborate planurile regionale de gestionare a deseurilor (PRGD) in perioada 2005-2006, planurile judetene de gestionare a deseurilor (PJGD) in perioada 2007-2009, dar si „master planurile” si studiile de fezabilitate pentru realizarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, in vederea finantarii prin POS Mediu (2007 – 2013).
Un moment important in domeniul adoptarii acquis-ului comunitar a fost reprezentat de transpunerea Directivei SEA (Hotararea Guvernului nr. 1.076/8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune cerintele Directivei 2001/42/CE). Astfel, luand in considerare faptul ca Hotararea Guvernului nr. 1.470/2004 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 954 din data de 18 octombrie 2004 versus data de intrare in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 – 5 decembrie 2004, se poate intelege de ce SNGD si PNGD nu au fost supuse la vremea respectiva procedurii de evaluare de mediu. Pentru a respecta prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004, planurile regionale si planurile judetene elaborate ulterior aprobarii PNGD au trecut prin aceasta procedura luand in considerare obiectivele de mediu inca din etapa de planificare. Evaluarea de mediu asigura identificarea si evaluarea efectelor asupra mediului ale planurilor in timpul elaborarii si inaintea adoptarii acestora, contribuind astfel la identificarea, inca din faza de planificare, a masurilor de reducere a impactului asupra mediului datorat implementarii prevederilor planurilor si de considerare a acestora in definitivarea planurilor.
1.4. Necesitatea revizuirii Strategiei nationale de gestionare a deseurilor
Necesitatea revizuirii SNGD deriva in principal din urmatoarele motive:
– stabilirea unor noi concepte la nivel european privind gestionarea deseurilor (in principal necesitatea abordarii deseului ca resursa si principiul responsabilitatii extinse a producatorului);
– adoptarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive (noua directiva-cadru privind deseurile) si transpunerea sa in legislatia nationala, precum si necesitatea integrarii principiilor si prevederilor sale in documentele de programare nationala;
– inglobarea prevederilor si cerintelor legislative aparute in perioada 2004-2012;
– dezvoltarea proiectelor privind implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, aflate in diferite stadii de realizare, in cadrul carora este propusa si implementarea unor tehnologii noi de tratare a deseurilor noi pentru Romania;
– modificarile de natura institutionala si organizatorica din perioada 2004-2012.
1.5. Orizontul de timp pentru care se elaboreaza noua strategie
Aceasta noua SNGD acopera perioada de pana in anul 2020, realizandu-se astfel „decuplarea” strategiei de PNGD.
1.6. Categorii de deseuri care fac obiectul SNGD
Prevederile SNGD ca modalitate principiala de abordare, anume indreptarea Romaniei catre o „societate a reciclarii”, aplicarea ierarhiei de gestionare a deseurilor, sustinerea masurilor care urmaresc utilizarea eficienta a resurselor, se aplica pentru toate tipurile de deseuri reglementate prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, respectiv:
– deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractii colectate separat;
– fluxuri specifice de deseuri: biodeseuri, deseuri de ambalaje, deseuri din constructii si demolari, vehicule scoase din uz, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori uzati, uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri cu continut de PCB/PCT, deseuri cu continut de azbest, deseuri rezultate din activitati medicale si activitati conexe.
Anumite fluxuri (cele prezentate la cap. 5.5, 5.7, 5.8) sunt abordate in acest document din perspectiva principiului „responsabilitatii producatorului”.
Impreuna cu PNGD care va aborda, cu masuri specifice, fiecare flux de deseuri, strategia isi propune sa creeze cadrul national de planificare necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui management integrat/durabil al deseurilor.
In conformitate cu prevederile Directivei-cadru privind deseurile si ale Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, nu intra in sfera SNGD urmatoarele categorii:
– deseuri radioactive;
– explozivi declasati;
– deseuri rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor;
– soluri (in situ), inclusiv soluri contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol;
– soluri necontaminate si alte materiale geologice natural excavate in timpul activitatilor de constructie, in cazul in care este sigur ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat;
– carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate conform Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman;
– materii fecale, in cazul in care acestea nu intra sub incidenta alin. (2) lit. (b) din Legea nr. 211/2011, paie si alte materii naturale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei;
– subproduse de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului sau a compostului;
– ape uzate, cu exceptia deseurilor lichide;
– efluenti gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta.
Pentru namolurile rezultate de la statiile de epurare a fost elaborata „Strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare”*2) care propune metodologii eficiente de management, incluzand optiunile fezabile de recuperare si utilizare a acestora, sporind astfel gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si recuperare a namolului, urmarind in acelasi timp constientizarea aspectelor principale ale utilizarii in agricultura. Solicita tot textul prin pagina de contact !