Lege 67/2004 actualizată 2012 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Emitent: PARLAMENTUL. Publicata in monitorul oficial 333 din 17 mai 2007
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.
(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
(6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel.
ART. 2
(1) Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 126.
ART. 3
(1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
(3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.
(4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 4
(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi ai consiliilor judeţene cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
(3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.
ART. 4^1
(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.
(3) În sensul prezentei legi, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţelege cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.
ART. 5
(1) Nu pot alege:
a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Nu pot fi aleşi:
a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1).
ART. 6
(1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele politice sau de alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
(2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă electorală.
(3) Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o singură circumscripţie electorală comunală, orăşenească sau municipală, la biroul electoral judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri.
(5) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.
(6) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de preşedinte al consiliului judeţean. O persoană nu poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de primar şi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean.
(7) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu până la un sfert din numărul mandatelor; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.
(8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept.
ART. 7
(1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.
(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
(5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.
ART. 8
Organizaţiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.
ART. 9
(1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.
(2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, precum şi de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
(3) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
CAP. II
Organizarea alegerilor
SECŢIUNEA 1
Circumscripţiile electorale
ART. 10
(1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală.
(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.
ART. 11
(1) Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscripţiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
(2) Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţă de judeţ şi continuă cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale.
ART. 12
Numărul circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţă alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoştinţă a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţiile de votare
ART. 13
(1) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:
a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.
ART. 14
(1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean.
(2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
ART. 15
Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţă alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Listele electorale
ART. 16
(1) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 35 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
(2) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, potrivit prevederilor alin. (1), primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.
(3) Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar.
(4) Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.
(5) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.
(6) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pune la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau, de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(7) Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
(8) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
ART. 17
Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
ART. 18
Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât şi la sediul secţiei de votare.
ART. 19
(1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.
(2) Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic.
Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru special.
(3) În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate.
(4) În lista suplimentară sunt înscrise de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă, care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.
(5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 125.
ART. 20
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
ART. 21
(1) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală a noului domiciliu, pe baza cărţii de identitate provizorii.
(2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al secţiei de votare de la noul domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către preşedinte, pe baza cărţii de identitate provizorii.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), serviciul de evidenţă informatizată a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgenţă.
ART. 22
(1) Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, precum şi biroului electoral de circumscripţie judeţeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente şi complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripţie de sector, cât şi Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti. Birourile electorale de circumscripţie asigură publicitatea numărului total de alegători prin afişare la sediile acestora.
(2) Numărul definitiv de alegători se comunică de către primari birourilor electorale de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente, în copiile de pe listele electorale complementare şi în lista suplimentară.
ART. 22^1
(1) Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
(2) Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(3) Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale şi se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful formaţiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în registre speciale, cu file detaşabile.
(4) Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare anual, până la data de 1 martie. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 45 de zile de la data stabilirii zilei votării.
(5) Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(6) În cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum şi în caz de deces, cetăţenii Uniunii Europene sunt radiaţi de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetăţenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Oficiului Român pentru Imigrări.
ART. 22^2
(1) Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale.
(2) Dispoziţiile alin. (2)-(5) ale art. 16 se aplică în mod corespunzător.
(3) Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(4) Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful formaţiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.
(5) Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(6) Orice neconcordanţă între lista electorală complementară şi copia întocmită potrivit alin. (3) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
(7) Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
ART. 22^3
(1) Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
(2) Dispoziţiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
(3) Prin document care atestă adresa se înţelege unul dintre următoarele acte:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele;
b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
d) documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
ART. 22^4
(1) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Oficiul Român pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 22^3 alin. (3).
(2) În cazul în care alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală pe a cărei rază teritorială locuieşte, în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetăţeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoţită de unul dintre documentele prevăzute de art. 22^3 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secţiei de votare, cererea cetăţeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală suplimentară, de către preşedintele secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuieşte persoana respectivă.
SECŢIUNEA a 4-a
Birourile electorale
ART. 23
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.
ART. 24
(1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.
(2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
(3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
(4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective.
(5) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse.
(6) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
(7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din niciun partid politic şi care au cel puţin studii medii.
(8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presă, precum şi prin afişare la uşa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte.
(9) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor.
(10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de învestitură.
(11) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice sau a alianţelor electorale, preşedintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactaţi ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon al… [continut trunchiat]