Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-a declarat nemulţumit de faptul că executivul vrea să modifice Codul Muncii în sensul dorit de patronate, de Consiliul Investitorilor Străini, cu fundamentarea unor studii făcute de Banca Naţională, fără a ţine cont de expertiza unor organisme specializate, precum Organizaţia Internaţională a Muncii.
„Ca şi o parte a patronatelor, domnul premier are o deficienţă: confundă problema Codului Muncii cu Codul Fiscal. Grija sa era ca sindicatele şi patronatele împreună să nu propună reduceri de contribuţii pentru pensii sau pentru alte mecanisme ce ar putea reduce veniturile la bugetul de stat. Am explicat că nu e vorba de aşa ceva, ci trebuie clarificate mecanismele pieţei muncii (…) Codul Muncii are mai multe componente care nu fac decât să dereglementeze piaţa muncii, punând salariatul în imposibilitatea de a reacţiona la abuzurile angajatorilor“, a spus Hossu.
La randul sau, liderul sindicatului din sanatate, Marius Petcu a declarat ” Atunci când vorbim de flexibilizare a Codului Muncii, noi, sindicatele, avem poziţie inflexibilă, iar guvernul doreşte să ţină seama de aşa-zisele propuneri care vin din afara sferei sindicale, probabil de la patroni sau de la alte structuri care încearcă să-şi bage nasul pe piaţa forţei de muncă din România”
; /* 250×250, creat 12.09.2010 */ google_ad_slot = „0480450081”; google_ad_width = 250; google_ad_height = 250; //–>
Reamintim principalele modificari ale noului cod al muncii preconizate a intra in vigoare din 2011:
– revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă. Aplicarea clauzei de neconcurenţă, în forma actuală, restricţionează dreptul la muncă prin încălcarea prevederilor Constituţiei şi ale principiilor fundamentale instituite chiar prin Codul muncii.
– revizuirea perioadelor de probă instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.
– eliminarea interdicţiei privind angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post.
– instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora. Propunerea creează posibilitatea pentru angajator, după consultarea cu organizaţiile sindicale sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, de a stabili obiective şi criterii de performanţă pentru salariaţii proprii. Această măsură poate ajuta la creşterea competenţei şi la gradului de expertiză al salariaţilor.
– modificarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea salariatului.
– revizuirea cazurilor de încetare de drept a contractului individual de muncă pentru acoperirea anumitor situaţii nereglementate în legislaţia existentă.
– modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor cele de performanţă şi de îndeplinire a obiectivelor şi în subsidiar, pentru departajare vor fi avute în vedere criteriile de natură socială. Criteriile referitoare la evaluarea performanţelor profesionale vor avea prevalenţă.
– eliminarea interdicţiei de a face angajări pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi timp de 9 luni de la data concedierii acestora. Interdicţia de a face noi angajări reprezintă o limitare angajărilor în perspectivă, limitând atât posibilităţile de dezvoltare ale angajatorului şi reducând numărul de locuri de muncă disponibile pe piaţa muncii.